Descentralizarea spitalelor
 a costat 40 000 000 €

Descentralizarea spitalelor
 a costat Primăria Capitalei 40 000 000 €

Programul pilot de trecere a celor 18 spitale bucureştene din administrarea Ministerului Sănătăţii în cea a primăriei Capitalei reprezintă punctul de plecare al descentralizării sistemului sanitar. În acest fel, se doreşte apropierea nevoilor sanitare ale comunităţii de autoritatea locală.

Dr. Marius Savu, directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale din cadrul primăriei Capitalei, a declarat că „descentralizarea sistemului sanitar înseamnă, până la urmă, un început al apropierii deciziei manageriale de comunitate, în sistemul sanitar. Comunitatea trebuie să asigure buna funcţionare a serviciilor medicale. Cei care răspund de calitatea acestor servicii sunt cei pe care i-a ales comunitatea. Din păcate, România a mers până acum pe un sistem extraordinar de centralizat.

“Dacă lucrurile nu merg bine
într- un spital, atunci responsabilitatea este a primarului general care îşi asumă vina. Va plăti prin faptul că nu va mai fi votat de comunitate.” – Marius Savu,
directorul general al ASSM

Cred că este momentul să schimbăm ceva pentru că, în situaţia în care lucrurile merg prost dar continui să faci acelaşi lucru, e clar că ele vor merge la fel de prost”. Din cele 40 de unităţi medicale numai 18 au fost preluate administrativ de Primăria Capitalei, exclusiv cele de urgenţă. “Subfinanţarea este principala problemă identificată la spitalele preluate. Am încercat să acoperim, atât cât am putut, anumite cheltuieli de bază, cum ar fi utilităţile, în aşa fel încât să se degreveze bugetul spitalelor de acești bani în favoarea achiziţiilor de medicamente, consumabile. Teoretic, dacă finanţarea de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-ar baza pe o tarifare reală, primăria nu ar trebuie să finanţeze foarte mult spitalele ci doar să le coordoneze managerial.

De exemplu, pentru o proteză de şold CNAS alocă 20 de milioane de lei vechi, în timp ce costul real este de 100 de milioane de lei vechi”, a subliniat dr. Marius Savu. Din 30 aprilie, când a fost încheiat protocolul de predare-primire al celor 18 spitale, din bugetul administraţiei locale au fost alocate 20 de milioane de euro pentru plata utilităţilor, reparaţii etc. „Alte 20 de milioane de euro vor fi cheltuite până la sfârşitul anului. Acoperim aproximativ 15-20% din tot ceea ce presupun costurile unei unităţi sanitare. Am făcut şi investiţii mai mici, ne-am limitat la cosmetizări, la reparaţii curente.

Am refăcut blocul operator al Spitalului Clinic «Prof dr. Burghele», am reabilitat doua pavilioane de la Spitalul de Boli infecţioase «Victor Babeş» și lucrări la mansarda Spitalului Foişor”, a subliniat dr. Marius Savu. Începând cu 2010 se va implementa o noua strategie în domeniul investiţiilor spitalicești bucureştene care ar putea costa primăria Capitalei circa 200 de milioane de euro.

Practic, trei spitale noi vor aparea în peisajul domeniului sanitar, în funcţie de tendinţele actuale ale nevoilor sanitare. Este vorba de reconstruirea a trei centre medicale: Spitalul Clinic Colentina, Spitalul de Copii „Victor Gomoiu” și Spitalul de Bolnavi Cronici şi Geriatrie „Sfântul Luca”. „În prezent, există un studiu de fezabilitate în derulare la Spitalul Colentina. Sperăm ca de anul viitor să începem să construim o clădire P plus 7, cu secţii noi de cardiologie, neurologie etc., care să fie legată de fosta secție medicală B (transformată în centru de cercetare). Toate pavilioanele construite acum o sută de ani vor dispărea”, a subliniat dr. Marius Savu. Cel de al doilea proiect constă în transformarea totală a Spitalului de Copii “Victor Gomoiu”.

Deocamdată, nu se ştie cu exactitate dacă reconstrucţia noii unități pediatrice se va face în baza unui parteneriat public privat. Al treilea proiect de viitor este investiția masivă în Spitalul „Sfântul Luca” ca urmare a cererilor reale de servicii de geriatrie. „Vom creşte acest spital din punct de vedere al dotărilor. De asemenea, intenţionăm să folosim spaţiul extrem de generos al unităţii pentru construirea de cămine de bătrâni”, a mai spus dr.Marius Savu.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare ale spitalelor, principala sursă rămâne CNAS. Alte două sunt bugetul muncipalităţii, respectiv al statului (pentru programele naţionale, plata medicilor rezidenţi şi medicina scolară). O a patra sursă de finanţare o constituie veniturile proprii. Potrivit dr. Marius Savu, spitalele universitare s-ar putea autofinanţa şi din derularea studiile clinice, dar acest lucru presupune regândirea sistemului de plată in această activitate.

Reduceri de paturi
O problemă delicată este restructurarea unor spitale. „În unele situaţii ne vom abţine de a le mai finanţa, dacă nu îşi vor schimba profilul. Avem în administraţie circa 5 000 de paturi; fie că vom reduce aproximativ 10-15%, fie vom încerca reprofilarea lor pe specialităţi în care există deficit”, a mai spus dr. Marius Savu.

Desfiinţarea unor structuri
De la 1 ianuarie, toate spitalele vor fi transferate administrativ la autorităţile locale, în afară de spitalele de urgenţă şi institutele naţionale. Acestea rămân la Ministerul Sănătăţii. Autorităţile de sănătate publică se vor desfiinţa .O parte din activitatea lor va fi preluată de consiliile judeţene, iar o alta de institutele de sănătate publice.

“După părerea mea, descentralizarea nu ar trebuie să fie făcută la nivel local, ci pe regiuni. Un orăşel mic nu o să-şi permite un spital performant , dar se poate concepe un sistem de transport către centrele de referinţă din zonele respective.
dr. Marius Savu

Tag-uri:  descentralizare, finantare, Marius Savu, Primaria Capitalei, program, programe pilot, spitale, strategii   

Share This

---

• 
•