Daciana Sârbu: Fond de urgenţă pentru susţinerea pacienţilor cu boli cronice

Europarlamentarul Daciana Sârbu, membru în Comisia de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, s-a remarcat printr-o serie de proiecte legate de sănătatea publică. Alimentaţia corectă, îmbunătăţirea legislaţiei privind decontarea tratamentelor pentru cetăţenii care se îmbolnăvesc în alte state membre, precum şi politica medicamentului sunt câteva din preocupările tânărului europarlamentar Daciana Sârbu.

Care sunt proiectele cele mai importante pe care le-aţi susţinut la Bruxelles în domeniul sănătăţii publice ?

Am ales să fiu membră a Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI), atât în mandatul scurtde doi ani, cât şi în actualul mandat de europarlamentar, fiindcă o atare activitate acoperă o dimensiune importantă a vieţii sociale, deocamdată aflată prea puţin în prim-plan în România. Sănătatea publică este strâns legată de protecţia mediului şi de siguranţa alimentară, deci majoritatea proiectelor de care ne ocupăm, fie că se referă la reducerea poluării, fie la calitatea alimentelor care se comercializează, au un impact direct asupra sănătăţii cetăţenilor europeni. În privinţa legislaţiei de sănătate, cel mai recent am lucrat la o serie de legi menite să clarifice îngrijirea sănătăţii peste graniţă. Este vorba de cetăţenii care călătoresc în alte state membre, beneficiază de servicii medicale acolo şi ulterior îşi pot recupera costurile în ţara de origine.

De asemenea, lucrăm în acest moment la propuneri menite să întărească legislaţia în privinţa medicamentelor şi a produselor farmaceutice, în sensul unor reguli mai puternice şi mai sigure, care să prevină apariţia produselor contrafăcute pe piaţa europeană.

De curând, am adresat o întrebare scrisă Comisiei Europene, cerându-i acesteia să creeze un fond de urgenţă pentru sprijinirea statelor membre puternic afectate de criza economică şi care nu îşi mai permit subvenţionarea medicamentelor pentru pacienţii cu boli cronice sau rare.

În mandatul trecut aţi avut o preocupare specială pentru alimentaţia sănătoasă. Vă menţineţi această prioritate şi în prezent ?

Da, am insistat asupra iniţiativelor privind alimentaţia sănătoasă, o consider drept una din marile probleme ale societăţii noastre. Să nu uităm că OMS a definit obezitatea drept principala problemă de sănătate a lumii occidentale. Obezitatea la adulți este responsabilă pentru 6% din cheltuielile de sănătate în regiunea europeană a OMS. Iar astăzi, în Uniunea Europeană, aproape 27% dintre bărbaţi şi 38% din femei sunt supraponderali sau obezi.

Pentru România, perspectivele sunt complicate, fiindcă nu conştientizăm suficient problema, nu-i analizăm proporţiile, iar în viitorul apropiat sistemul sanitar va fi supus unei presiuni şi mai mari, din cauza bolilor datorate nutriţiei.

Mi-am concentrat eforturile în special în ceea ce privește promovarea alimentaţiei sănătoase în rândul copiilor. Am militat în Parlamentul European pentru extinderea programului privind fructele oferite gratuit copiilor în şcoli şi pentru o mai largă finanţare a acestuia. Mă bucur să constat că, între timp, şi România l-a adoptat, deocamdată la stadiul de program-pilot. Nu cred că se ştie, inclusiv la nivelul autorităţilor, cât de dramatică e situaţia alimentaţiei copiilor. 54% dintre preşcolarii din România consumă zilnic alimente care conţin prea multe calorii. Aproape toţi preşcolarii au deficienţe de vitamina D. 93% suferă de lipsă de calciu, iar 40% – de lipsă de fier. Doar 18% dintre copii preşcolari mănâncă cel puţin un fruct pe zi. Sunt cifre care ar trebui să ne sperie, să genereze politici publice de răspuns.

Cred că munca în domeniul legislaţiei este foarte importantă, dar contează mult şi susţinerea publică a unor idei în care crezi, mai ales într-un stat precum România, unde subiectele din acest domeniu au o expunere publică slabă. Informarea publică şi efortul de a comunica direct cu autorităţile naţionale şi cu populaţia sunt esenţiale.

De curând aţi cerut sprijin Parlamentului Europei pentru suplimentarea dozelor de vaccin împotriva virusului A/H1N1 pentru România. Cum s-a concretizat solicitarea ?

Comisia de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară are consultări frecvente la care participă comisarul european pentru Sănătate, iar acesta ne informează periodic cu privire la situaţia
A/H1N1 în Europa. Totuşi, de coordonarea sănătăţii se ocupă în mod direct autorităţile la nivel naţional. Aceasta înseamnă, de exemplu, că programele de vaccinare sunt în responsabilitatea statelor membre. Comisarul a confirmat recent că au fost autorizate două vaccinuri care vor putea fi folosite în UE, iar Comisia poate oferi sfaturi tehnice ţărilor, inclusiv în privinţa strategiilor de vaccinare. Surplusul de vaccin poate fi împărţit cu celelalte state membre, dacă acestea se află în dificultate.

Una din cele mai importante politici actuale ale Parlamentului European este alinierea serviciilor medicale spitaliceşti din UE la standarde comunitare, astfel încât orice cetăţean UE să beneficieze de acelaşi tip de îngrijiri în orice stat membru.  Prin urmare, şi în România. Cum ar putea sprijini Parlamentul European îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale din România ?

Administrarea sistemului sanitar şi tipul de contribuţii necesare pentru finanţarea acestuia sunt decizii luate la nivel naţional, în interiorul fiecărui stat membru. Munca Parlamentului European, şi, în special, a Comisiei de Mediu, poate contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale în primul rând printr-o legislaţie comunitară cât mai bună. Cu alte cuvinte, la Bruxelles putem crea reguli stricte pentru controlarea calităţii medicamentelor din farmacii, pentru informarea consumatorului în privinţa produselor cumpărate, sau pentru controlul substanţelor toxice.

Dar chestiuni precum finanţarea spitalelor nu se pot decide sau influenţa la nivel european – din păcate, adăug eu, fiindcă România a ajuns să aloce sănătăţii, în 2009, 3,2% din PIB. Cheltuielile publice alocate sănătății reprezintă, la noi, mai puţin de jumătate decât media din UE. Mai mult, tendinţa este îngrijoratoare – am ajuns la cel mai mic procent din ultimii nouă ani, spitalele sunt în criză de bani, cei care suferă de boli cronice s-au gândit chiar la un miting al disperării. Marile probleme ale sistemului sanitar românesc provin din deficienţe de finanţare şi de management și ele trebuie rezolvate pe plan local.

Ce soluţii credeţi că ar fi necesare şi realizabile concret pentru diminuarea fenomenului migraţiei personalului medical din  România ?

Faptul că foarte mulţi absolvenţi de medicină şi medici părăsesc România este un factor care sărăceşte sistemul de una din resursele sale importante. Nu putem să nu ne uităm, în primul rând, către condiţiile de salarizare când căutăm cauzele. Din câte ştiu, un medic rezident nu câştigă mai mult de 10 milioane pe lună în primul an şi această sumă creşte foarte puţin în următorii ani de rezidenţiat. Citeam în presa locală că există în acest moment oferte de muncă pentru medici români, în Danemarca sau în Germania, pentru salarii de început de 8-9 000 de euro. Contrastul este izbitor. Condiţiile de muncă sunt un alt factor, dotările din multe spitale româneşti sunt un aspect mult dezbătut în aceşti ultimi ani, dar, din păcate, aproape deloc îmbunătăţit. De suferit, suferă şi medicii, şi pacienţii. În continuare există zone rurale lipsite de dispensare şi de asistenţă medicală. Soluţia nu poate fi una separată, individualizată, ea trebuie să facă parte dintr-o strategie de ridicare a nivelului finanţării în sistem, pe toate dimensiunile acestuia.

Care sunt proiectele dumneavoastră de viitor ?

Pe zona strict delimitată a sănătăţii publice, intenţionez să depun o declaraţie scrisă referitoare la scleroza multiplă şi la diferenţele de diagnostic şi tratament ale sclerozei multiple în ţările membre. Lucrez în continuare şi la proiecte legate de alimentaţie şi de bolile provocate de nutriţie. Intenţionez, de asemenea, să solicit Comisiei Europene să iniţieze o campanie de informare a populaţiei tinere (de vârsta şcolară) în privinţa pericolelor reprezentate de fumat, la adresa propriei sănătăţi. Personal, stau la dispoziţia comunităţii medicale româneşti pentru orice discuţie despre teme pe care am putea să le susţinem împreună, la Bucureşti sau la Bruxelles.

Interviu realizat de Maria Vasilescu

Tag-uri:  Comisia Europeana, Daciana Srbu, Europarlamentar   

Share This

---

• 
•