Reflecții într-un posibil amurg

0

Omenirea traversează momente zbuciumate şi, nu în puţine locuri, dramatice. Neliniştea şi îngrijorarea determinate de numeroase conflicte regionale sunt dominate de criza economică globală, a cărei durată şi consecinţe pun mari probleme economiştilor şi politicienilor, prin imprevizibilitate. Euro, dolarul, yenul, rubla, moneda naţională – în cazul zonelor din afara acestora – sau aurul, care să fie, oare, „zeul” la care să ne închinăm? >>>

Planeta pe care vieţuim a atins recent 7 miliarde de guri ce trebuie hrănite. În viitor, numărul acesta va creşte. Vor fi oare peste 3-4 decenii, cu adevărat, 10 milioane de fiinţe umane?

În lume, milioane de locuitori mor de foame, fizionomiile şi trupurile altor zeci de milioane de copii, adulţi şi bătrâni subnutriţi exprimă durere şi cer ajutor. În cadrul acestui tablou, mai este de mirare că „aurul verde”, dătător de viaţă şi speranţă, ca dar al pământului, este cea mai mare avuţie şi cea mai înţeleaptă investiţie…!?

România, somnolentă în ultimele două decenii, se trezeşte greu. Poate acum este cel de-al 12-lea ceas al adevărului care a dus la abandonul pământului strămoşesc pe care-l săruta în pumnul său, cu religiozitate, ţăranul din romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu. Pământul abandonat atâta amar de vreme, milioanele de hectare maltratate se răzbună. El strigă din adâncuri întreaga-i durere într-un chinuitor şi obsedant „De ce m-aţi părăsit ?”, la care tăcerea vinovată nu poate da răspuns.

Spun oficialităţile că în prezent „suprafaţa agricolă deţinută de străini în România a crescut în acest an (2011) cu peste 10%, la 709.000 de hectare faţă de 635.000 de hectare anul trecut, iar 10% din această suprafaţă este în proprietatea arabilor”. Potrivit datelor ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, străinii deţin în România 709.000 hectare de teren agricol, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării. Pentru a putea deţine teren în România, o persoană fizică trebuie să aibă domiciliul stabil în ţară, iar persoana juridică trebuie să aibă sediul în România.

Pe primul loc în topul cumpărătorilor de teren se situează Italia, cu 24,29% din total, urmată de Germania, cu 15,48%, şi ţările arabe, cu 9,98%. Spania deţine o cotă de 6,22% din cele 709.000 hectare de teren agricol cumpărate de străini în România, Austria 6,13%, Ungaria 8,17% şi Danemarca 4,52%. Cei mai activi cumpărători de terenuri în România sunt din ţări precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudită şi Iran. Acelaşi demnitar comunica recent că dacă anul trecut un hectar de teren agricol în zonele favorabile din România se vindea cu 1.500 – 2.500 de euro, în acest an preţurile au crescut la 4.000-5.000 euro pe hectar, şi continuă să crească.

Iată cum, din lipsa de preocupare a autorităţilor, s-a petrecut şi continuă şi procesul de înstrăinare a avuţiei naţionale, de această dată a terenurilor agricole, în vreme ce alţii, de pe toate meleagurile, au înţeles că viitorul omenirii nu poate fi conceput fără hrană.

Este relevant, din acest punct de vedere, pe lângă exemplul ţărilor arabe – deposedate în trecutul recent de terenuri agricole – care, în urma experienţei istorice dramatice, achiziţionează sau administrează terenuri în România, și un alt exemplu. Astfel, vecina noastră vestică, Ungaria, odată cu venirea unui nou guvern în acest an, a declarat terenurile agricole patrimoniu naţional, ce nu poate fi înstrăinat.

Pe bună dreptate se sublinia recent de către acelaşi oficial că… „e periculos modul în care se valorifică acest teren, pentru că este posibil să se dirijeze spre export întreaga producţie” („Curierul Naţional”, 22 noiembrie 2011). Aşadar, nu în viitorul îndepărtat, procentul de produse alimentare din import – de peste 80% – asigurat populaţiei în prezent va creşte, urmând să devenim importatorii propriei noastre avuţii naţionale. „Mutatis mutandis”, sărăcia va creşte, cu consecinţe dramatice asupra sănătăţii populaţiei.

Şi în final, pentru a trezi din somnolenţă minţi ce se leagănă în iluzii, mai adăugăm că „anul trecut existau în judeţul Timiş 123 de exploataţii agricole deţinute de străini, iar în prezent sunt 126, în Arad numărul acestor exploataţii a crescut de la 100 la 107, în Bihor de la zero la 25, în Alba de la 9 la 14, iar în Dolj de la 28 la 40. Suprafaţa agricolă deţinută de străini a crescut în acest an la 51.553 de hectare în Nord-Estul țării, faţă de 37.295 hectare anul trecut, la 44.021 ha în Sud, faţă de 26.457 hectare anul trecut, și la 222.136 hectare în Vest, față de 149.569 ha anul trecut”. <<<

About Author

Prof. Dr. Sebastian Nicolau

Comments are closed.