Medicina modernă prezintă o dezvoltare fără precedent în toate domeniile. Literatura biomedicală se dublează la fiecare 19 ani, iar în unele domenii la 22 luni. Un clinician are nevoie de aproximativ 2 milioane de date pentru a practica. De aceea, complexitatea îngrijirilor medicale necesită un sistem computerizat pentru suportul deciziei clinice.
Această complexitate poate fi exprimată şi prin următoarele date:
• 10.000 de boli cunoscute
• 3.000 medicamente
• 1.100 teste laborator
• 300 proceduri radiologice
• 7.000 de coduri pentru terminologia procedurală a serviciilor medicale
• 1.000 de noi medicamente şi biotehnologii medicale în curs de dezvoltare
• 2.000 de factori de risc individuali
În lume sunt publicate aproximativ 20.000 reviste biomedicale şi lunar apar peste 150.000 de articole.
Această complexitate a dus la crearea de numeroase subspecialităţi medicale şi apariţia unor medici care ştiu tot mai mult în domenii tot mai restrânse, fiind astfel necesar ca pacienţii cu boli multiple să fie îngrijiţi de “echipe medicale”.
Adoptarea noilor tehnologii şi a celor mai bune practici în diverse domenii (clinice, management spitalicesc, etc.) se face cu întârziere chiar şi în ţările dezvoltate, fiind necesară o perioadă de 10 – 17 ani de la descoperire până la adoptarea de rutină a acestor practici. Chiar în SUA adoptarea celor mai bune practici se face cu întârziere, iar studii recente apreciază că s-a ajuns la un procent de 55%.
Apariţia sistemelor de eHealth şi mHealth constituie cea mai importantă revoluţie în îngrijirea sănătăţii de la naşterea medicinei moderne. Dintre numeroasele definiţii ale acestor domenii voi prezenta doar două care mi s-au părut deosebit de clare:
I. ”eHealth este utilizarea rentabilă şi sigură a teh-nologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în sprijinul sănătăţii şi al domeniilor legate de sănătate, inclusiv în serviciile de îngrijire a sănătăţii, su-pravegherea sănătăţii, lite-ratură medicală şi educaţie, cunoştinţele şi cercetarea me-dicală” (OMS).
II. “mHealth este un termen recent folosit pentru practica sănătăţii publice şi medicale bazată pe aparate mobile, de exemplu telefonul mobil, sisteme de monitorizare a pacienţilor, PDAs (Personal Digital Assistant) şi alte aparate wireless. Aplicaţiile mHealth includ folosirea aparatelor mobile în colectarea datelor clinice ale comunităţilor, furnizarea de informaţii medicale către practicieni, cercetători, pacienţi, şi monitorizarea în timp real a semnelor vitale ale pacienţilor precum şi furnizarea directă de îngrijiri (telemedicină mobilă)” (Wikipedia).
Specialiştii prevăd că această revoluţie va continua în următorii 20 de ani şi vom asista la trecerea de la “medici fără frontiere” la o “medicină fără frontiere”. Sistemele de e- şi mHealth vor avea un impact asupra tuturor componentelor medicinei moderne. De asemenea, eHealth constituie un element cheie care poate facilita implementarea reformelor sistemelor de sănătate bazate pe dovezi. eHealth constituie, de asemenea, unul din elementele fundamentale care poate facilita implementarea sistemelor de management al cunoaşterii. Pe de altă parte, managementul cunoaşterii constituie un element important pentru dezvoltarea sistemelor de eHealth.
Impactul eHealth asupra sănătăţii:
1. Îmbunătăţirea fiecăruia din cele şase elemente care definesc calitatea:
• Centrarea pe pacient
• Siguranţa pacienţilor
• Eficacitatea
• Acordarea la timp
• Eficienţa
• Echitatea
2. Sprijinirea educaţiei şi dezvoltării profesionale continue
3. Facilitarea progresului cunoştinţelor clinice
4. Sprijinirea efectivă a managementului resurselor
Sprijinirea îmbunătăţirii guvernării sistemului informaţional
eHealth constituie aplicarea tehnologiei informaţiei şi cunoaşterii pentru a sprijina furnizarea serviciilor medicale. Acest termen constituie o umbrelă ce înglobează numeroase concepte precum: telehealth, informatica pentru sănătate şi informatica medicală.
Dr. Mircea Olteanu, prim vicepreşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
