Modul în care serviciile psihiatrice sunt cuantificate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trebuie adaptat practicilor specifice ale domeniului, a afirmat prof. Cătălina Tudose, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie în cadrul conferinței de presă care a anunțat cea de-a șasea ediție a Congresului Național de Psihiatrie. Evenimentul va avea loc la Sinaia, în perioada 12-15 octombrie. Tema centrală a manifestării științifice de anul acesta este ”Psihiatria românească și nevoile societății contemporane”. ”Congresul de anul acesta este organizat special – în fiecare zi au loc câte două cursuri care abordează teme precum evaluarea riscului suicidar, ADHD la adulți, intervenția prin psihanaliză. Dorim o deschidere în ceea ce privește formarea și activitatea practică a psihiatrilor. Evenimentul cuprinde simpozioane strict științifice, workshopuri și se bucură de participarea organizațiilor de pacienți”, a menționat președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie. La congres sunt așteptați peste 700 de specialiști.
”Casa de asigurări nu cuantifică intervențiile specifice psihiatriei, de exemplu examinarea, interviul familiei. Noi stăm de vorbă ore întregi cu pacienții, cu familia, cu Poliția. CNAS recunoaște investigațiile și tratamentele pe care le facem; sistemul DRG (Diagnostic Related Groups) nu este adaptat psihiatriei”, a spus prof. Tudose.
Modelul occidental se bazează pe internări de scurtă durată după care pacienții sunt preluați de către servicii comunitare; în România, însă, aceste centre nu sunt încă funcționale. ”Până când nu vom înțelege nevoile societății românești, preluarea unor modele din afară nu este o soluție. Dacă nu suntem pregătiți, lucrurile se blochează în diverse segmente”, a explicat prof Cătălina Tudose.
Multe afecțiuni psihiatrice și o mare parte a cazurilor de depresie rămân nediagnosticate, a mai spus președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie. ”Depresiile ușoare și medii ajung să nu fie tratate. La cabinetele particulare aflate în contract cu Casa vin pacienții de bunăvoie și mai ales, oameni cu un anumit nivel de educație sau de care familia și prietenii se preocupă, altfel continuitatea în tratament nu poate fi asigurată pentru că aceste cabinete sunt rupte de spital și de alte servicii de reabilitare. Integrarea între profesiile care pot trata aceste afecțiuni este una dintre problemele domeniului. Riscul este să ai o depresie ușoară și să iei medicamente care nu te ajută sau să ai o depresie gravă și să nu fie diagnosticată de cine trebuie”, a menționat prof. Tudose.
La nivelul țării noastre, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 10% din populație suferă de o formă de tulburare depresivă (diagnosticată, aflată sub tratament), iar pe plan mondial depresia afectează 322 de milioane de persoane – 4% din populația lumii. ”Se estimează că în 2020 depresia va fi principala cauză de morbiditate. Alerta a venit din cauza costurilor absenteismului, incapacității de muncă determinate de tulburările medii de dispoziție”, a spus prof. Tudose. Din 2005 până în 2015, prevalența depresiei a crescut în lume cu 18,4%, iar numărul pacienților cu tulburări mintale și de comportament a crescut cu 25% în ultimii trei ani, potrivit OMS.
