Bruxelles. 3 zile. 6 întâlniri strategice. 20 de vorbitori. Subiecte de actualitate pe agenda UE cu focus pe sănătate. 20 dintre cei mai buni jurnalişti pe sănătate din România, autorităţi, reprezentanţi ai asociaţiilor medicale şi ai pacienţilor, precum şi ai industriei farmaceutice, au participat la cea de-a doua ediţie a Media Trip – EU health priorities, 26-28 septembrie 2012. Evenimentul, organizat la Bruxelles, a reprezentat modalitatea prin care TARUS Media Health Events a ales să răspundă nevoii principalilor actori ai sistemului românesc de sănătate de a fi informaţi direct de la sursă, de a cunoaşte priorităţile în sănătate ale celor mai importante instituţii UE.
Agenda a fost intensă şi a cuprins 6 întâlniri strategice şi dezbateri organizate în Parlamentul European, Comisia Europeană – DG SANCO şi DG EMPL, Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană, EGA şi EFPIA.
Europarlamentarii Dr. Cristian Buşoi şi Daciana Sârbu au discutat problema obezităţii şi cea a bolilor cardiovasculare şi au subliniat nevoia de programe naţionale de prevenţie dedicate. De asemenea, cei doi consideră că este nevoie de mai multe fonduri alocate sistemului de sănătate. „Fiecare membru al Parlamentului încearcă să facă nişte paşi spre a îmbunătăţi situaţia pacienţilor prin prisma activităţii noastre în comisia în care lucrăm. Am vorbit de diabet şi obezitate pentru că mă preocupă, mai ales în rândul copiilor, la care este în creştere, şi din păcate măsuri nu prea sunt luate, nici măcar la nivel european. Ar trebui alocaţi bani pentru educaţie nutriţională. Am făcut apel pentru interzicerea publicităţii în cadrul emisiunilor pentru copii. Copiii cer părinţilor ceea ce văd în reclame. Am dezbătut şi am aprobat reglementări clare legate de inscripţionarea pe etichete, să fie mai clară raportarea la porţie, pentru ca atunci când consumatorul alege ceva să ştie ce alege”, a arătat Daciana Sârbu.
Dr. Cristian Buşoi este de părere că problema cea mai mare a sistemului de sănătate din România este legată de finanţare: „Toate statisticile demonstrează că România, atât ca procent alocat din PIB pentru sănătate, cât şi ca sumă absolută, investeşte cel mai puţin din toată Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, puţinii bani pe care-i avem la dispoziţie din fonduri publice nu sunt întotdeauna folosiţi în cel mai eficient mod şi, din păcate, în ultima perioadă, datorită taxei de tip clawback dar şi faptului că din 2008 lista de medicamente compensate şi gratuite nu s-a mai actualizat, este clar că şi accesul la medicamente al românilor a scăzut foarte mult”.
Sorin Popescu, coordonator Grup Comunicare al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a arătat că, din păcate, România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte procentul din PIB pentru sănătate, alocând sub 4% comparativ cu 8% cât se alocă, în medie, în ţările membre UE. „Este şi motivul pentru care am venit în Parlamentul European, pentru a atrage atenţia politicienilor români implicaţi la nivel european. Pentru ca România să ajungă în rândul lumii în următorii 10 – 20 de ani trebuie să aloce corect fonduri la sănătate. Politicienii de aici pot face mai mult decât până acum şi sperăm ca în 2013 bugetul sănătăţii să fie corect, astfel încât şi pacienţii români să aibă acces la medicamentele la care au acces şi ceilalţi europeni. Este incredibil faptul că în România, de cinci ani şi jumătate, medicamentele de care beneficiază ceilalţi cetăţeni europeni nu pot fi folosite în tratamentul românilor – este incredibil că alţii pot fi salvaţi dar românii nu, pentru că întotdeauna bugetul sănătăţii a rămas pe ultimul loc şi am ajuns să cheltuim mai puţin decât statele africane ca procent alocat din PIB”, a subliniat Sorin Popescu, citat de Agerpres.
Antonya Pârvanova, europarlamentar în cadrul Cosmisiei de Sănătate (ENVI), a discutat despre cele mai importante politici de pe agenda ENVI, subliniind nevoia unei mai bune comunicări între UE şi guvernele fiecărui stat membru. Jill Bonjean, director de comunicare Eurordis, a prezentat activităţile şi priorităţile referitoare la pacienţii cu boli rare la nivel european. Acestea se referă, în principal, la accesul la medicamente.
Directivele aflate pe agenda Parlamentului European vizează, în special, transparenţa, modul în care sunt introduse medicamentele noi pe piaţă, modul în care sunt stabilite preţurile, dar şi listele de medicamente compensate şi gratuite.
Tendinţele în ceea ce priveşte piaţa de generice relevă un consum crescut de medicamente la nivel european, o scădere a puterii de cumpărare a medicamentelor, expirarea unui număr tot mai mare de patente, precum şi o nevoie tot mai mare de a controla preţul acestora. Probleme există în majoritatea ţărilor europene. „În Spania şi Portugalia accesul la medicamentele generice este tot mai scăzut datorită alocării unor bugete tot mai mici, în Germania sunt, de asemenea, probleme”, a explicat Greg Perry, director general, EGA.
În România, industria de generice are o contribuţie anuală de aproximativ 1,5% din PIB, fiind produse 1500 de medicamente generice. Laurenţiu Mihai, director executiv AMPGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România) a estimat, în cadrul întâlnirii de la Parlamentul European, vânzări de 650 miliarde de euro, adică 30% din valoarea totală a pieţei, precum şi peste 110 miliarde de euro investiţi în dezvoltarea operaţiunilor existente.
Pe de altă parte, 49 de medicamente noi au fost aprobate anul trecut în cadrul UE . După 50 de ani, în 2011, a fost patentat primul medicament nou pentru tratamentul lupusului. De asemenea, tot în 2011 au primit acord două noi terapii pentru melanom, un nou medicament pentru epilepsie şi un altul pentru schizofrenie, conform EFPIA.
Vizita la Comisia Europeană, DG SANCO, a cuprins prezentări privind inovaţiile în sănătate şi demersurile efectuate de fiecare stat membru, o prezentare a Departamentului de comunicare al DG SANCO, care a subliniat rolul important al mass-media, şi o prezentare privind Directiva dedicată sănătăţii transfrontaliere şi drepturilor pacienţilor.
Dat fiind faptul că la fiecare 3,5 minute în cele 27 state membre UE cineva îşi pierde viaţa într-un accident la locul de muncă, dezbaterile în cadrul DG EMPL s-au axat pe motivarea şi protejarea legală a angajaţilor, problematica bolilor profesionale, a productivităţii şi a costurilor generate în sistemul de sănătate de concediile medicale.
