Anul 2013 a fost cel mai prolific an al activităţii de transplant din România, este concluzia evenimentului Danubian Transplant Symposium, aflat la a zecea ediţie, organizat de TARUS Media. Simpozionul a reunit la Viena, între 13 – 15 decembrie 2013, reputaţi transplantologi români, alături de coordonatori de transplant, medici anestezişti şi alți specialiști implicaţi în activitatea de transplant.
“Dacă acum zece ani ne adunam şi număram transplanturile pe degetele de la o mână, acum vorbim de peste 100 de transplanturi de ficat anual, de mii de transplanturi de rinichi, despre transplanturi de inimă”, a spus în deschiderea conferinţei Valentin TARUS, preşedintele TARUS Group.
“Acest eveniment a apărut ca o experienţă pe care am primit-o de la fraţii noştri polonezi, care pe vremea respectivă aveau o rată de donare de la cadavru de 20 de donatori la un milion de locuitori, şi în fiecare an organizau pentru coordonatorii de transplant, pentru anestezişti, o sesiune care la ei era estivală, în care se schimbau impresii, experienţe, se împrieteneau oamenii şi lucrurile mergeau din ce în ce mai bine. Am reuşit şi noi”, a spus prof. Mihai Lucan, fondatorul Centrului de transplant renal de la Cluj-Napoca, unde în acest an s-au realizat peste 300 de transplanturi de rinichi.
Prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul primului transplant hepatic din România şi creatorul Programului Naţional de Transplant, a vorbit despre creşterea listelor de aşteptare odată cu succesul activităţii de transplant şi necesitatea de a utiliza donatorii marginali. “Scopul principal al reuniunii a fost creşterea ratei de donare. Înainte de 2006 niciodată nu am depăşit numărul de 20 de donatori pe an. Odată cu crearea Agenţiei Naţionale de Transplant numărul a crescut treptat şi am ajuns azi la 118 transplanturi, 119 cu cel de azi”. Ca urmare a creşterii numărului de transplanturi, au crescut şi listele de aşteptare, astfel încât acum numărul de pacienţi de pe lista de aşteptare pentru transplantul de ficat depăşeşte 400 de persoane, iar rata de donare a crescut în consecinţă, în România, la 7 la un milion de locuitori. Astfel, România a înregistrat cea mai mare creştere în transplant din Europa.
“Au fost şi perioade în care s-au făcut 6 transplanturi pe săptămână la Fundeni”, a punctat prof. Irinel Popescu, care a precizat că numărul total de transplanturi de ficat realizate a depăşit 500.
Prof. Radu Deac, director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant şi creatorul Centrului de transplant de inimă de la Tg. Mureş, a vorbit despre situaţia transplantului cardiac şi a subliniat două descoperiri cu impact major în domeniul acestui tip de transplant: descoperirea rejecţiei umorale care compromite rapid inima transplantată şi perfuzia ex-vivo care reporneşte o inimă oprită şi permite transplantul la peste 10 -12 ore de la recoltare. În România s-au realizat în total 69 de transplanturi de inimă, 49 la Tg Mureş şi 20 la Bucureşti.
Dr. Victor Zota, coordonator naţional de transplant, a punctat: “Este cel mai prolific an al activităţii de transplant din România. Am realizat ceva absolut deosebit care depăşeşte tot ceea ce ne imaginam acum 10 ani. Îmi amintesc că vorbeam cu prof. Irinel Popescu că dacă vom ajunge la 50 de transplanturi pe an depăşim posibilităţile sistemului. Iată că am ajuns la peste 500 de transplanturi anul ăsta, cu toate categoriile de organe, inclusiv de măduvă”.
Dr. Victor Zota a anunţat că în cursul lunii martie va fi organizată o reuniune a tuturor coordonatorilor de transplant din ţară şi a anesteziştilor implicaţi în declararea morţii cerebrale, pentru analiza tuturor problemelor cu care se confruntă aceştia, inclusiv problemele de finanţare a acestei activităţi. Victor Zota a spus că, aşa cum se dezvoltă acest domeniu, în câţiva ani este posibil ca medicina de transplant să fie înfiinţată ca o specialitate separată.
“Într-un spital judeţean în care mi s-a spus că aici nu vor fi niciodată donatori şi nu va fi niciodată prelevare de organe, am reuşit să creăm o adevărată cultură a donatorului”, a punctat dr. Carmen Pantiş, de la Spitalul Judeţean Oradea, care a menţionat că în acest an au fost înregistraţi 29 de donatori. A fost prezentată şi experienţa Spitalului din Baia Mare, care a ajuns în numai opt luni la rezultate foarte bune.
În 2013 s-au realizat în România peste 300 de transplanturi de rinichi, 118 de ficat şi un transplant de cord. Un eveniment cu importanţă majoră pentru dezvoltarea acestui domeniu a fost apariţia Ordinului 1246/2012, care stabileşte existenţa a câte unui coordonator de transplant în fiecare spital judeţean şi în spitalele reprezentative din Bucureşti.
În urmă cu zece ani, Centrul Regional de Transplant Transilvania, Societatea Română de Anestezie Terapie Intensivă, Centrul ATI Cluj-Napoca şi Tarus Media organizau prima ediţie a acestui eveniment, cu un număr redus de participanţi, dar având printre speakeri pe prof. Mihai Lucan şi nume mari ale transplantorologiei europene, între care prof. Walter Klepetko şi prof. Heinz Steltzer, de la Spitalul AKH din Viena.
