Un program național de screening mamar ar putea însemna o investiție de 29 de milioane de euro din partea statului în fiecare an, a spus Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), după finalizarea celei de-a șasea ediții a campaniei ”Nu am făcut destul”, o caravană de investigații gratuite pentru cancerul mamar, desfășurată în mediul rural.
În campania de anul acesta care a avut loc în perioada 5 octombrie – 17 noiembrie, peste o mie de oameni din 14 sate (din județele Timiș, Hunedoara, Arad, Satu Mare și Bihor) au beneficiat gratuit de ecografie mamară, de dermatoscopie, spirometrie, EKG, măsurarea tensiunii, a pulsului, a nivelului glicemiei, de calcularea indicelui de masa corporală. Costurile au fost acoperite integral din sponsorizări din partea unor companii private. Caravana a descoperit trei cazuri de cancer mamar și două care se află în curs de clarificare după testarea a 854 de femei – de trei ori mai multe cazuri decât arată statisticile raportate la o mie de femei testate. Examinările au fost făcute de medici specialiști asistați de studenți voluntari de la facultățile de Medicină din Timișoara, Cluj-Napoca și Oradea.
Statistic, profilul persoanei care a venit la consult medical este: femeie, 49 de ani, supraponderală. Dintre cele 910 femei prezente, 854 au făcut ecografii mamare, 60 au primit recomandare pentru mamografie; doar 47 au și făcut investigația, în regim de urgență și gratuit, în clinici specializate. Celelalte fie au făcut mamografie pe cont propriu, fie nu au dorit, motivând că pleacă în scurt timp la muncă în străinătate sau că nu au timp. Au fost făcute șase biopsii din care au rezultat trei leziuni canceroase, o leziune benignă, iar două analize sunt în curs de finalizare. Sprijinul pentru efectuarea biopsiilor a fost oferit și anul acesta de Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca.
„Medicii au văzut 910 femei din sate și avem trei cazuri de cancer deja confirmate și două cu diagnosticul în curs de clarificare. Este enorm! Și vorbim acum de o Românie rurală în miniatură care a avut șansa acestor testări. Pentru a examina măcar două milioane de femei (cele care au între 50 și 69 de ani), nu doar o mie, este nevoie de un program național de screening pentru cancerul de sân. Numai printr-un diagnostic pus în stadiu incipient, aceste femei pot fi salvate. Un program național de screening ar însemna o investiție de 29 de milioane de euro din partea statului în fiecare an, arată un studiu detaliat. Adică o contribuție de 2 euro din partea fiecăruia dintre noi. Dumneavoastră ați da 2 euro pentru a vă salva mama?”, a spus Cezar Irimia.
În cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor campaniei, Nelu Tătaru, Secretar de Stat în Minsterul Sănătății a afirmat că se poate concepe un Master Plan pentru bolnavii de cancer și că pe parcursul anului viitor se va face inventarierea aparaturii nesecare pentru screening și o campanie de informare. ”Din totalul banilor alocați pentru sănătate, cam 5% din PIB, 37% sunt alocați decontării serviciilor aferente tratării cancerului, mai ales pentru că suntem nevoiți să tratăm stadiile trei și patru. Avem 28 de centre de radioterapie, dar accesibilitatea este încă redusă”, a spus Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În cadrul evenimentului, a fost semnat Acordul pentru Inițierea Programului Național de Screening pentru Cancerul de Sân între Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și reprezentanți ai Senatului, Camerei Deputaților și Ministerului Sănătății.
Cancerul de sân reprezintă a treia cauză de mortalitate (8,68%) pentru femeile între 50 și 69 de ani din țară. România este una din ultimele două state din Uniunea Europeană rămase fără un program național de screening pentru cancerul de sân. Bulgaria a făcut o încercare în 2009, dar a eșuat. România este însă și azi în stadiul programelor-pilot la nivel județean sau, cel mult, regional.
Pe lângă testările ecografice pentru depistarea suspiciunilor de cancer de sân, confirmate sau infirmate prin mamografie/ biopisie, campania a oferit gratuit consultații dermatologice,pulmonare și cardiologice.
Dermatoscopiile realizate pe 970 de persoane au evidențiat 14 suspiciuni (carcinom bazocelular, spinocelular, nevi cu atipii). Dintre cei depistați cu suspiciuni, 50% au refuzat controlul amănunțit ulterior, deși le-a fost oferit gratuit, în cel mai apropiat oraș. Dintre cei consultați, într-un caz a fost pus diagnosticul de carcinom. O altă persoană și-a reconfirmat diagnosticul de melanom în timpul caravanei, printr-o a doua opinie. De asemenea, 761 de oameni au făcut spirometrii; dintre aceștia, 87% nu făcuseră niciodată spirometrie, însă peste 20% au răspuns cu „Da” la întrebările „Tușiți de mai mult de o lună?”, „Gâfâiți când faceți efort?”, „Simtiți că nu mai aveți aer?”.
Din 2014, caravana „Nu am făcut destul” a trecut prin 30 de județe. Au fost implicați peste 400 de medici și studenți voluntari și au fost testate 6.478 de persoane din mediul rural.
