Ministerul Sănătăţii a elaborat, în premieră, Planul Naţional de paturi pentru următorii trei ani (2011-2013). Contractele spitalelor cu Casele de Asigurări de Sănătate se vor încheia, tot în premieră, pe doi ani, şi, tot în premieră, aflăm că există autorităţi publice locale care vor încheia contractul de management cu directorii de spitale pentru… un an. Mai aflăm că detalierea pe judeţe a numărului de paturi aprobat pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate, atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi private, se va face anual, până la 30 septembrie, prin ordin de ministru. Asta înseamnă că managerii de spitale vor încheia contractul cu Casa anul acesta pentru 2011-2012, în condiţiile în care abia la 30 septembrie 2011 vor şti câte paturi vor avea anul viitor. Şi, până la urmă, ce mai contează pentru unii dintre ei?… Pentru cei cărora le vor expira contractele de „management” între timp, desigur…
Parteneriatul public-privat, o oportunitate
Aderarea României la Uniunea Europeană presupune – de patru ani deja – modernizarea infrastructurii din sistemul sanitar, având ca obiectiv final creşterea calităţii serviciilor medicale oferite pacientului. Din păcate, atunci când au fost creionate Programele Operaţionale prin intermediul cărora fondurile europene ajung în România, nu a fost creat şi un program dedicat special sănătăţii, astfel că operaţiunile prin care se pot finanţa investiţiile atât în medicina primară, secundară şi terţiară fac parte din diverse programe, şi anume: Programul Operaţional Regional (POR), Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice, Programele de Cooperare Transfrontalieră.
În ceea ce priveşte fondurile alocate pentru reabilitarea/ modernizarea/ echiparea unităţilor sanitare cu paturi (operaţiunea 3.1), acestea reprezintă mai puţin de 4% din totalul POR. Din păcate, doar 15 spitale, stabilite prin ordin de ministru, beneficiază de aceste fonduri, restul proiectelor depuse în cadrul acestei operaţiuni având ca obiectiv modernizarea ambulatoriilor de specialitate. În acest moment, se află în implementare proiecte de 130 milioane euro, din totalul de 175 milioane euro alocate operaţiunii 3.1, în condiţiile în care necesarul de finanţare cu această destinaţie a fost estimat la 500 milioane euro.
Procesul de descentralizare a sistemului sanitar ar fi trebuit să ofere spitalelor o nouă sursă de finanţare – fondurile locale, dar, din păcate, făcându-se pe fondul crizei economice, a surprins autorităţile locale fără posibilităţi reale de a realiza investiţii pe măsura nevoilor din sistem.
Gura de oxigen a reformării sistemului medical o poate reprezenta finanţarea investiţiilor prin parteneriatul public-privat (PPP), într-o perioadă în care finanţările publice naţionale şi locale sunt puţin disponibile. PPP-ul este reglementat prin Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, şi a Normelor metodologice publicate în MO din 13 dec. 2010.
De altfel, după şedinţa de Guvern din 16 februarie, premierul Emil Boc declara: „Astăzi am discutat timp de aproape două ore proiectele din cadrul parteneriatului public-privat. Avem deja o listă preliminară a acestora. Până la 1 martie, lista va fi definitivată în Guvern, după care va fi prezentată mediului de afaceri intern şi internaţional pentru atragerea investitorilor în obiective de investiţii unde statul nu are resurse financiare nici din punct de vedere al bugetului, nici din punct de vedere al fondurilor europene. Aceste parteneriate sunt atât în transporturi – autostrăzi, în sănătate – construcţia de spitale de urgenţă și energie – construcţia de hidrocentrale, dar şi în ceea ce priveşte alte obiective strategice. Sperăm ca exemplul Guvernului să fie luat şi de autorităţile locale pentru dezvoltarea acestor proiecte de parteneriat public-privat.”
În consecinţă, s-au creat premizele unei concurenţe reale în sistem, în condiţiile în care, conform declaraţiei ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, de la finalul şedinţei de Guvern din 23 februarie, „în cazul în care într-un anumit judeţ există un număr mai mare de paturi decât numărul pe care îl poate finanţa Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – şi se pot înfiinţa în continuare unităţi sanitare publice sau private, sigur va interveni o anumită concurenţă la contractare.”
