Orientarea mai fermă către rezolvarea problemelor concrete ale societății prin intermediul cercetării medicale, concentrarea temelor în mai puține topici care vor fi formulate mult mai extins pentru a favoriza abordările inovatoare și o mai mare flexibilitate a consorțiilor, a duratei proiectelor și a bugetelor reprezintă noutățile în ceea ce privește alocarea fondurilor europene pentru cercetarea în sănătate în perioada 2012-2013, a arătat Ruxandra Drăghia-Akli, director pentru sănătate al Directoratului General (DG) pentru Cercetare al Comisiei Europene, în cadrul unei prezentări susținute la București înaintea publicării programului de lucru european pentru 2012, care va avea loc pe 20 iulie. >>>
„În următorii ani vom desfășura o activitate specifică pentru inovare. În general, programele vor fi mai puțin tematice și mai mult îndreptate spre rezolvarea unor probleme ale societății. Bineînțeles că problemele de sănătate sunt prioritare în acest context. În particular, pentru Europa, îmbătrânirea populației, care din punct de vedere medical se reflectă într-o creștere a bolilor cronice și a comorbidităților, va fi o temă proeminentă în programele viitoare. Primul parteneriat european de inovare este cel al îmbătrânirii active; un grup de lucru a fost deja format – în acest parteneriat DG SANCO (DG Sănătate și Protecția Consumatorilor) și DG INFSO (DG Societatea Informațională și Media) sunt cei care organizează, iar DG Research (DG Cercetare) este asociată prin natura tematicii. Acest parteneriat nu se referă numai la cercetare, în cadrul său se vor adresa şi tematici de genul legislație, achiziții, etc. Este cu mult mai larg decât o agendă specială de cercetare și inovare”, a declarat Ruxandra Drăghia-Akli.
Pentru programul de lucru din 2012, dar și pentru cel din 2013, discuțiile deja au început pentru principalele mari arii tematice, a menționat aceasta. Ca element de noutate, prioritățile vor fi mai puține, temele vor fi concentrate, dar topica respectivă va fi mai puțin prescriptivă şi suficient de largă încât să dea cercetătorilor posibilitatea de a aborda aspectul specific al temei de care sunt interesați, favorizând astfel interpretările inovative din punct de vedere științific. „Toate proiectele vor trece printr-o evaluare în două etape, cu mai mare accent pe inovare, în particular prin topici care vor fi adresate pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru studiile clinice. De asemenea, aș dori să subliniez această flexibilitate a formării consorțiilor, a duratei proiectelor și a bugetelor pe care cercetătorii le doresc pentru proiectele lor”, a spus Ruxandra Drăghia-Akli.
În ceea ce privește colaborarea internațională, aceasta va fi cu mult mai focalizată, iar în locul unor proiecte foarte diverse se va alege un număr mic de topici la care partenerii internaționali vor fi invitați să participe. Ca exemplu, oficialul european a prezentat Consorțiul Internațional pentru Bolile Rare, la care vor participa specialiști europeni, cercetători din Canada, Australia și Japonia, care vor aborda diverse arii ale maladiilor rare.
Topici mai puține, dar la fel de multe proiecte finanțate
Numărul de topici pentru 2012 va fi mult mai redus – 37, comparativ cu anii precedenți, în care erau aproximativ 80 de topici. „Estimăm că numărul de proiecte pentru aceste topici va fi foarte asemănător cu cel din anii precedenți. O proporție destul de mare a acestor proiecte sunt proiecte relativ mici, în care finanțarea maximă poate ajunge până la trei sau șase milioane de euro. Bugetul pe topic a crescut prin reducerea numărului acestora, ceea ce înseamnă că vor putea fi finanțate mai multe proiecte pentru fiecare topic. Ne gândim că acest lucru este foarte bun pentru a putea construi o „masă critică” în ceea ce privește unele arii, care nu au fost bine acoperite în programele de lucru anterioare”, a explicat directorul european.
Pentru programul de lucru din 2012, bugetul indicativ este de 650 de milioane; vor exista două call‑uri – unul cu 33 de topici, cel de-al doilea cu trei topici foarte bine acoperite din punct de vedere financiar, adresate întreprinderilor mici și mijlocii. În 2013, bugetul pentru FP7 va crește cam cu 20%, datorită topicilor speciale pentru IMM-uri care au primit un buget suplimentar de 50 de milioane de euro, comparativ cu bugetul existent pentru 2012. Toate topicile vor avea etapa de evaluare în două stagii, 29 din 37 pot avea mai multe proiecte finanțate, 15 dintre aceste topici fiind de interes pentru IMM-uri.
Impactul economic și social al cercetării trebuie subliniat în proiecte
Procesul de obținere a fondurilor europene nu este rapid, men-țio-nea-ză Ruxandra Drăghia-Akli, explicând: „Încercăm să îl facem mai rapid prin topicile existente pe inovare, dar din cauza perioadei obli-ga-torii care trebuie lăsată între diversele etape – de exemplu, între publicarea call-ului și închiderea lui, între prima și a doua etapă – chiar în cele mai bune cazuri trec cam 9-12 luni, iar cercetătorii trebuie să ia în considerare acest fapt”.
Fiind finanțare publică, proprietatea intelectuală aparține cercetătorilor. „Acesta este un plus deloc de neglijat, mai ales dacă privim spre viitor, când am dori o mai mare exploatare a datelor care rezultă din aceste proiecte de cercetare”, afirmă directorul european. Ruxandra Drăghia-Akli sfătuiește cercetătorii care depun proiecte pentru fonduri europene să sublinieze în cadrul propunerilor nu doar impactul științific, dar și pe cel economic și social, acesta fiind unul dintre elementele importante luate în considerare de către evaluatori. „În general, în cadrul FP7, păstrăm balanța între cercetarea de bază și cercetarea aplicată, care este mai aproape de comercializare”, a menționat aceasta.
50.000 de locuri de muncă create prin FP 6 și FP 7
Potrivit unui survey realizat la nivelul Comisiei Europene, 42% dintre rezultatele obţinute în urma proiectelor de cercetare sunt publicate după finalizarea acestora, așadar datele de exploatare ale proiectului apar de obicei mult mai târziu. De asemenea, 60% din participanți au declarat că rețeaua lor de colaborare a continuat să opereze şi după terminarea proiectului, iar 80% dintre participanți au indicat că foarte puțin sau nimic din proiectul lor nu s-ar fi putut face fără finanțare europeană, chiar dacă pentru finalizarea proiectului au avut și o altă finanțare, potrivit datelor prezentate de Ruxandra Drăghia-Akli.
Prin FP 6 şi FP 7 au fost create aproximativ 50.000 de locuri de muncă pentru doctoranzi, post doctoranzi, tehnicieni specializați, cadre medicale, dintre care 9.000 de poziții pentru o perioadă mai îndelungată. „Pentru fiecare sută de mii de euro câștigată la proiecte europene s-a creat un nou loc de muncă, numărul de poziții noi create fiind direct proporțional cu investi-ția, cu rata de succes a proiectului. În general, în mai mult de 90% din cazuri este o corelație între investi-țiile la nivel național în infrastructuri în diverse domenii și rata de succes la aceste proiecte europene și, în consecință, locurile de muncă create în domeniu”, a punctat directorul european.
Potrivit statisticilor, 24% dintre participanții la proiectele europene au depus cel puțin un brevet. Aproape 5.000 de brevete au fost depuse ca urmare a proiectelor finanţate din fonduri europene, iar dintre acestea, 46% au fost acordate și 23% au fost deja date spre exploatare cu ajutorul partenerilor din industrie.
„Asta este una dintre marile deficiențe a noilor state membre – exploatarea datelor care ies din proiecte este mică și numărul de brevete este mic. La nivel european, Suedia este pe primul loc, urmată de Marea Britanie şi Germania. Acesta este capitolul la care România trebuie să lucreze. Aproximativ 7,4% din participanți au creat cel puțin o companie bazată pe proiectul respectiv. I-am întrebat dacă mai operează sau nu după aceea, și 94% dintre noile companii, chiar și cele „one man show” au continuat să opereze, ceea ce este foarte încurajator pentru că înseamnă că rezultatul acestor proiecte are posibilitatea să fie exploatat”, a afirmat Drăghia-Akli.
„one-stop shop” pentru cercetarea medicală europeană
Din punctul de vedere al partici-panților la proiecte, lipsa de fonduri comparativ cu fondurile investite la nivel internațional în cercetarea medicală și fragmentarea internă la nivelul ţărilor sunt cele mai mari probleme. „În Europa, cercetarea finanțată european împreună cu fondurile in-vestite în cercetare la nivel na-țio-nal reprezintă o pătrime din ceea ce se investește în Statele Unite. Acest decalaj este cauzat de modul în care este finanțată cercetarea la nivel național, în general, pentru că fondurile europene reprezintă doar 15% din investiția totală în cercetarea din Europa. 85% este finanțare națio-nală. Finanțarea pentru cercetarea în sănătate, ca proporție, este mult mai mică în Europa decât în alte părți. Este un semnal de alarmă! Dacă ne uităm la alte țări, ele îşi majorează investiția în zona medicală în fiecare an. China a crescut enorm în ultimii ani în acest domeniu și se estimează că în 2015 ne va depăși, dacă ne vom menține pe aceeași tendință”, a afirmat Ruxandra Drăghia-Akli.
Pentru viitor, există intenția de a finanța cercetarea și inovarea printr-un singur program. „Vrem să creăm un Institut European de Cercetare și Inovare, un „one-stop shop” pentru cercretarea medicală în Europa, în care putem avea toate activitățile legate de cercetarea medicală, inclusiv infrastructurile medicale, acestea fiind gândite în particular pentru țările noi în care ar fi ideal să putem finanța dintr-un singur grant și dezvoltarea infrastructurii într-un anumit domeniu, și ulterior proiectele care să poată fi dezvoltate pe acea infrastructură”, a concluzionat oficialul european. <<<
