Aproximativ două milioane de români sunt infectați cu virusurile hepatitelor B și C, țara noastră având cea mai mare prevalență a acestor afecțiuni la nivel european. Dintre aceştia, 85% nu ştiu că poartă virusurile, estimează specialiștii care se așteaptă ca în următorii 5-10 ani, aproximativ 100.000 de români să decedeze din cauza cirozei şi cancerului la ficat.
Pentru a preveni această situaţie, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), împreună cu Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat (ELPA) au lansat un „Plan strategic de acţiune împotriva hepatitelor în România”, în cadrul Congresului Societăţii Române de Gastoenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă (SRGH), desfășurat în perioada 12-15 iunie a.c., la Timișoara. Acesta cuprinde analiza concentrată a situației hepatitelor virale în România și efectul negativ al acestora asupra pacienților și a societății românești.
Economii de până la 150 de milioane de euro
„Acest proiect este unul dintre cele mai bune, dintre cele existente la ora actuală, în Europa. Este de fapt primul la nivel global care are la bază un plan de acţiune strategic, cu acţiuni concrete. Acest proiect prezintă trei mari avantaje principale pentru România: e uşor de implementat, este eficient din punct de vedere al costurilor, având în vedere că se pot economisi anual până la 150 de milioane de euro, şi poate transforma România într-un exemplu de bune practici, pentru celelalte state ale lumii. Nu trebuie făcute noi investiții, ci doar folosirea în mod eficient a fondurilor existente”, a declarat directorul pe politici de sănătate în cadrul ELPA – Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat, Achim Kautz, inițiatorul și coordonatorul proiectului.
Analiza cuprinde patru domenii principale: prevenire, depistare, tratament și monitorizare și se bazează pe analiza datelor existente, identificând punctele slabe în comparație cu situația din alte state europene, a explicat Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România APAH-RO. Proiectul conține propuneri concrete, aplicabile, care să ducă la îmbunătățirea substanțială a situației actuale privind hepatitele virale, cu condiția ca Guvernul să fie dispus să creeze mecanismele necesare depistării timpurii și a tratamentului eficient al hepatitelor, a adăugat Debu.
Șase euro per analiză costă depistarea hepatitelor în stadiu incipient
„Când vorbim de un un procent de 9-10% de oameni infectați, statul ar trebui să aibă și o strategie pentru a scădea acest procent. Trebuie să aloci niște resurse pentru o oarecare prioritate. Din păcate, suntem pe locul întâi în Europa ca prevalență la infecțiile hepatice. Cu două analize (markeri virusali B și C), al căror cost poate fi negociat, la nivel de stat, la 5-6 euro per analiză, se poate depista boala în stadiu incipient. Nu trebuie să îi descoperi pe toți în primul an, dar trebuie să pornești acest demers. O bună parte dintre ei nu necesită tratament, ci doar schimbarea ritmului de viață, dacă știu că sunt bolnavi”, a explicat prof. dr. Ioan Sporea, șeful Clinicii de Gastroeterologie și Hepatologie Timișoara.
Dintre cei aproximativ 40.000 de pacienți cu hepatită C, care au făcut terapie până acum, conform statisticilor, aproape 20.000 s-au vindecat, în timp ce în cazul altor aproximativ 20.000 s-a înregistrat eșec terapeutic, iar boala continuă să evolueze, a punctat prof. dr. Oliviu Pascu, șeful Comisiei de Gastroenterologie din cadrul Ministerului Sănătății. „La ora actuală și în cazul acestora din urmă putem vorbi de o a doua șansă. Firmele producătoare de medicamente au găsit mijloace cu care aceștia pot fi retratați și obține rezultate bune. Așadar, și asupra acestui aspect ar trebui acționat, mai ales că respectivii pacienți ne sunt cunoscuți. Iată încă un segment populațional important asupra căruia am putea interveni”, a completat acesta.
Documentul va fi prezentat de APAH-RO în zilele următoare reprezentanților Ministerului Sănătății, cu propunerea de crearea a unui grup de lucru, format din experți care să se întâlnească periodic pentru implementarea unui sistem de supraveghere. În plus, este nevoie de un registru național pe hepatite, care să permită îmbunătățirea accesului la screening, ceea ce poate fi realizat și cu ajutorul medicilor de familie, dacă ar avea libertatea de a trimite pacienții la testarea gratuită, a explicat președintele APAH-RO.
