Academia de Științe Medicale (ASM) și-a definit în cadrul ultimei Adunări Generale obiective ambițioase legate de cercetarea medicală românească și de elaborarea unor puncte de vedere pe probleme care privesc sănătatea, inclusiv sănătatea publică, care să fundamenteze deciziile Ministerului Sănătății. De asemenea, a primit în rândurile sale un număr important de noi membri titulari și corespondenți. Au fost acordate Premiile ASM pentru carte medicală și a prezentat raportul ultimului an de activitate.
ASM – instrument de lucru al MS în stabilirea strategiilor de sănătate
“Obiectivele majore ale ASM sunt să fie un for de consacrare al personalităților medicale și, în principal, să fie un instrument de lucru al Ministerului Sănătății, inclusiv în coordonarea cercetării științifice medicale”, a spus în deschiderea Adunării Generale Prof. dr. Irinel Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale.
Prof. Irinel Popescu a reliefat colaborarea bună cu Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, și necesitatea ca Academia de Științe Medicale să-și întărească Comisia de Sănătate Publică pentru a putea răspunde, prin puncte de vedere fundamentate științific, unor probleme cu care se confruntă MS și care se impun a fi rezolvate. De altfel, ASM face parte din organigrama Ministerului Sănătății și și-a redobândit și finanțarea pe care o pierduse anterior.
O problemă care a fost adusă în atenția Adunării Generale a ASM a fost lipsa de transparență în acordarea granturilor pentru cercetare, și în particular cercetarea medicală, coordonată prin intermediul UEFISCSU (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare), instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.
“Ne aflăm în perioada cu cea mai mare lipsă de transparență în evaluarea lucrărilor de cercetare. În 2013 nu s-a finanțat deloc cercetarea medicală și ar trebui să fim mai vocali, deoarece modul în care Ministerul Educației și Cercetării gestionează cercetarea și cercetarea medicală este total defectuos. În cercetarea medicală ASM a fost permanent implicată și își permite și are datoria să monitorizeze aceste aspecte”, a punctat prof. Irinel Popescu.
Rețea națională de cercetare medicală, capabilă să se racordeze la cercetarea internațională
Un obiectiv central al ASM este cristalizarea unei rețele de cercetare medicală la nivelul întregii țări, care să se insereze la nivelul rețelei de cercetare internaționale în domeniu. În acest context a fost subliniat ca un prim element acordarea premiului Brain Networking Foundation, New York, colectivului de cercetare de la Fundeni, pentru rezultatele cercetărilor publicate recent în revista Nature Genetics în domeniul colangiocarcinomului.
Au fost menționate, ca exemplu, și realizările prof. Mihai Coculescu, care a reușit să acceseze direct fonduri europene pentru cercetare. Prof. Coculescu a propus ca Secția de cercetare fundamentală a ASM să se numească Secția de cercetare fundamentală și translațională, pentru a cuprinde și acest domeniu care s-a dezvoltat și a dobândit o identitate distinctă în ultima perioadă.
Tot în contextul racordării cercetării medicale românești la cea internațională, în perioada 12 – 13 mai 2014 va avea loc la București Congresul anual al FEAM (Federația Europeană a Academiilor de Medicină), prilej cu care va fi prezentă la București, alături de personalități marcante ale lumii academice europene, și Ruxandra Drăghia-Akli, director pentru domeniul sănătății al Directoratului General pentru Cercetare din cadrul Comisiei Europene, care va putea explica cercetătorilor români modul în care își pot finanța cercetările prin accesarea fondurilor europene.
Prof. Alexandru Șerbănescu a ridicat problema vizibilității internaționale a lucrărilor de cercetare ale doctoranzilor români, iar în acest context prof. Ioan Lascăr, președintele Colegiului Medicilor din București, a menționat revista Medicina Modernă, cotată B+, care a fost până acum revista Colegiului Medicilor București, iar din ianuarie va fi lansată și realizată în parteneriat cu ASM. Această revistă urmează să îndeplinească condițiile pentru a intra în publicațiile care au baze de date internaționale (ISI, Copernicus, etc.).
Noi membri titulari, corespondenți și onorifici
Pentru întărirea ASM la nivel național și coalizarea forțelor, expertizei și experienței valoroase a corpului medical, specializate în diverse domenii, a fost propusă Adunării Generale primirea de noi membri titulari, corespondenți și onorifici.
“Una dintre ideile importante e cea a Comisiilor ASM, coordonate de membri ai ASM, dar care pot să conțină și nemembri ai organizației, de la care așteptăm planuri în sănătate publică, dar nu numai, astfel încât să poată fi capacitați tineri care să producă analize și sinteze pe care să le punem la dispoziția MS”, a spus prof. Irinel Popescu. Aceste analize documentate, evaluate și asumate în cadrul comisiilor specifice ale ASM, vor putea fi asumate apoi ca puncte de vedere ale ASM ca instituție, a punctat prof. Irinel Popescu.
Academia de Științe Medicale a primit în rândurile sale, în urma votului exprimat de jumătate plus unu dintre cei prezenți și cu drept de vot, cinci noi membri titulari (prof. Aurel Andercou, prof. Dan Barbu, prof. Mircea Ciurea, prof. Horia Traian Dumitriu și prof. Virgil Răzeșu, selectați dintre membrii corespondenți existenți), 35 de noi membri corespondenți și 24 de membri de onoare.
Anterior ASM avea 185 de membri titulari, 11 membri corespondenți și 30 de membri de onoare. Academia de Științe Medicale are și un număr de 21 de membri de onoare străini și, în ideea extinderii legăturilor ASM cu Academiile medicale din diverse state, s-a stabilit ca numărul de membri de onoare străini să nu fie limitat. Membrii corespondenți au fost propuși de către filialele ASM din țară, în urma evaluării activității și performanțelor obținute, corespunzător numărului de locuri libere existente.
Votul a fost exprimat numai de către membrii titulari și corespondenți ai ASM prezenți. Aceștia s-au exprimat cu da sau nu. Pentru membrii corespondenți care au devenit titulari s-au exprimat numai membrii titulari. Comisia de numărare, condusă de prof. Radu Deac și care a cuprins inițial pe prof. Eugen Brătucu și prof. Tudorel Ciurea, a fost întărită ulterior pentru operativitate de prof. Leon Zăgrean, prof. Dan Enescu, prof. Radu Voiosu, prof. Eugen Brătucu și prof. Constantin Mircioiu.
Conform Statutului ASM, recent publicat în Monitorul Oficial (….), cvorumul pentru ca o Adunare Generală să fie statutară este de 2/3 dintre membri ASM. Dacă însă nu se întrunește acest număr, se convoacă o a doua Adunare Generală la același moment și în același loc, iar deciziile se iau cu o majoritate simplă – 50% + 1. Acest sistem este menit adoptării rapide a deciziilor și respectă și încurajează exprimarea votului celor prezenți.
Pe marginea listei de membri corespondenți propusă votului membrilor ASM, s-au exprimat puncte de vedere diferite referitor la admiterea unor membri care aveau grad universitar de conferențiar, și nu de profesor. Prof. Caius Dragomir a exemplificat cu cazul descoperitorului razelor X, fizicianul Wilhelm Conrad Roentgen, care a publicat numai două articole: “Îl pui la titular, sau la corespondent?!”, a întrebat retoric prof. Caius Dragomir. El a evidențiat ideea că mulți cercetători valoroși au renunțat la calea consacrării universitare și la învățământ pentru a-și dedica timpul cercetării. Prof. Nicolae Gorun a susținut ideea că descoperirile importante și realizările științifice trebuie să prevaleze față de titlul universitar obținut.
Prof. Florian Popa a anunțat membrilor ASM că în Comisia de Sănătate din Senat s-a aprobat ca profesorii universitari și medicii primari din spitalele cheie să aibă dreptul de a ocupa funcția de șef de secție până la 70 de ani. El a comentat pe marginea faptului că la rezidențiat au fost 1,3 pe loc, lucru neobișnuit pentru România, rezultat al faptului că mulți tineri aleg să își facă rezidențiatul în străinătate. Aceste informații, coroborate cu cifra de 14.000 de medici plecați din țară și cu zone întinse, rurale, unde nu există medic, dau măsura îngrijorătoare a dezastrului. Prof. Florian Popa a propus ca cei care “nu ajung la condiția de rezident, ci rămân medici generaliști, să poată fi medici în comunele unde nu există medic”.
O altă problemă a fost ridicată de prof. Margit Șerban, care a subliniat că ASM ar trebui să intervină pentru înființarea agenției de Health Technology Assesment (HTA), despre care s-a mai discutat acum trei ani și care a rămas la stadiul de proiect.
A fost discutată și virulența cu care unele organisme media – fără a avea o poziție documentată – denigrează corpul medical în ansamblu și contribuie la menținerea unei imagini publice negative a medicului român, frustrantă pentru cei mai mulți dintre medici, care lucrează cu dăruire în condiții deosebit de grele.
Prof. Irinel Popescu i-a invitat pe membrii ASM care au făcut propuneri concrete să le transpună în scris în rapoarte documentate astfel încât să fie analizate în cadrul comisiilor de specialitate ale ASM și ulterior asumate sau nu ca poziție oficială a ASM.
Raport de activitate pentru perioada 9 noi 2012 – 21 noi 2013
Prof. Mircea Ifrim, secretar general al ASM, a prezentat Raportul de Activitate pentru ultimul an, arătând că din cele 46 de comisii formate, 25 au desfășurat activitate efectivă. A fost evidențiată activitatea Comisiei de Medicină Alternativă, a Comisiei de Boli Infecțioase și HIV, Comisiei de Neuropsihiatrie a Copilului și Adolescentului, Comisiei de Hematologie, Comisiei de ORL, Comisiei de Medicina Familiei, de Endocrinologie, de Virusologie, a Comisiei pentru domeniul bioeticii cercetării preclinice pe animale vertebrate vii, a Comisiei de Ortopedie și Traumatologie, a Comisiei pentru Boli Rare, a Comisiei de Nutriție și profilaxie a Bolilor Metabolice, a Comisiei de Medicină Dentară, a Comisiei de Pneumoftiziologie.
Au fost reorganizate Centrele care constituie Platforma de cercetare a ASM, în număr de 65, fiecare centru având un coordonator desemnat din rândul membrilor Academiei sau specialiști de renume din domeniu. Aceste centre au făcut analiza activității de cercetare din ultimii doi ani și au înaintat și planul de cercetare conceput pentru un an, trei ani și cinci ani. A fost evidențiată activitatea Centrului de cercetare de la Spitalul Victor Babeș, coordonată de prof. Ludovic Păun și prof. Emanoil Ceaușu, de la Institutul de Medicină Complementară, Institutul Cantacuzino, Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, Centrul de Cercetări Colentina (coordonatori prof. Mircea Ifrim, prof. Dinu Antonescu, prof. Ovidiu Băjenaru, prof. Mircea Beuran, prof. Emanoil Ceaușu, prof. Carmen Ginghină, prof. Dan Enescu, prof. Ioan Lascăr, prof. Constantin Mircioiu), care gestionează un program de cercetare cu fonduri nerambursabile în valoare de 22 de milioane de euro. Responsabilitatea acestei sume a făcut să fie cooptați un număr atât de mare de specialiști în Consiliul științific.
În editura ASM, redactor-șef prof. Dan Enescu, au apărut volume semnate de prof. Mariana Așchie, prof. Nicolae Baltă, prof. Horia Vermeșan, iar ASM a fost organizator sau co-organizator la evenimente precum Congresul de Boli Infecțioase, Congresul de Medicină Alternativă, Aniversarea de 150 de ani de a înființarea Institutului Cantacuzino.
S-au dezvoltat legăturile internaționale ale ASM, în special cu Academia Națională de Medicină a Franței, împreună cu care s-a organizat o reuniune comună la București, la Palatul Parlamentului, dar și cu cea a Malaeziei, care l-a primit pe prof. Irinel Popescu în rândurile sale, ca membru de onoare. Prof. Alexandru Vlad Ciurea a propus ca toate participările membrilor ASM la evenimente internaționale și naționale și obținerea de titluri onorifice, cooptarea în cadrul unor comisii sau instituții să fie anunțate la nivelul ASM.
Un element foarte important a vizat obținerea finanțării ASM, care fusese amputată anterior. Astfel, în urma obținerii finanțării în septembrie 2013 fiecare academician, membru titular, primește suma netă de 1606 lei, indemnizație acordată atât ca o recunoaștere a consacrării prin acest for, dar și pentru activitățile realizate în cadrul Academiei.
ASM a exprimat puncte de vedere publice precum cel pentru păstrarea Institutului Cantacuzino, a liniilor de producție de vaccin antigripal a Institutului Cantacuzino, și a făcut propuneri însușite de către Ministerul Sănătății pentru ca ASM să fie investită ca autoritate publică în domeniul sanitar, pentru ca cercetătorii numiți cu acordul academiei să poată lucra la patul bolnavului.
Tot în această perioadă a fost aprobat un nou statut, care a fost publicat în Monitorul Oficial, între modificări fiind și clarificările legate de îndeplinirea cvorumului.
Prof. Mircea Ifrim a menționat că pentru perioada următoare și-a propus să recupereze cele patru vile care au aparținut fostului patrimoniu al ASM.
Academia de Științe Medicale (ASM) și-a definit în cadrul ultimei Adunări Generale obiective ambițioase legate de cercetarea medicală românească și de elaborarea unor puncte de vedere pe probleme care privesc sănătatea, inclusiv sănătatea publică, care să fundamenteze deciziile Ministerului Sănătății. De asemenea, a primit în rândurile sale un număr important de noi membri titulari și corespondenți. Au fost acordate Premiile ASM pentru carte medicală și a prezentat raportul ultimului an de activitate.
ASM – instrument de lucru al MS în stabilirea strategiilor de sănătate
“Obiectivele majore ale ASM sunt să fie un for de consacrare al personalităților medicale și, în principal, să fie un instrument de lucru al Ministerului Sănătății, inclusiv în coordonarea cercetării științifice medicale”, a spus în deschiderea Adunării Generale Prof. dr. Irinel Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale.
Prof. Irinel Popescu a reliefat colaborarea bună cu Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, și necesitatea ca Academia de Științe Medicale să-și întărească Comisia de Sănătate Publică pentru a putea răspunde, prin puncte de vedere fundamentate științific, unor probleme cu care se confruntă MS și care se impun a fi rezolvate. De altfel, ASM face parte din organigrama Ministerului Sănătății și și-a redobândit și finanțarea pe care o pierduse anterior.
O problemă care a fost adusă în atenția Adunării Generale a ASM a fost lipsa de transparență în acordarea granturilor pentru cercetare, și în particular cercetarea medicală, coordonată prin intermediul UEFISCSU (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare), instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.
“Ne aflăm în perioada cu cea mai mare lipsă de transparență în evaluarea lucrărilor de cercetare. În 2013 nu s-a finanțat deloc cercetarea medicală și ar trebui să fim mai vocali, deoarece modul în care Ministerul Educației și Cercetării gestionează cercetarea și cercetarea medicală este total defectuos. În cercetarea medicală ASM a fost permanent implicată și își permite și are datoria să monitorizeze aceste aspecte”, a punctat prof. Irinel Popescu.
Rețea națională de cercetare medicală, capabilă să se racordeze la cercetarea internațională
Un obiectiv central al ASM este cristalizarea unei rețele de cercetare medicală la nivelul întregii țări, care să se insereze la nivelul rețelei de cercetare internaționale în domeniu. În acest context a fost subliniat ca un prim element acordarea premiului Brain Networking Foundation, New York, colectivului de cercetare de la Fundeni, pentru rezultatele cercetărilor publicate recent în revista Nature Genetics în domeniul colangiocarcinomului.
Au fost menționate, ca exemplu, și realizările prof. Mihai Coculescu, care a reușit să acceseze direct fonduri europene pentru cercetare. Prof. Coculescu a propus ca Secția de cercetare fundamentală a ASM să se numească Secția de cercetare fundamentală și translațională, pentru a cuprinde și acest domeniu care s-a dezvoltat și a dobândit o identitate distinctă în ultima perioadă.
Tot în contextul racordării cercetării medicale românești la cea internațională, în perioada 12 – 13 mai 2014 va avea loc la București Congresul anual al FEAM (Federația Europeană a Academiilor de Medicină), prilej cu care va fi prezentă la București, alături de personalități marcante ale lumii academice europene, și Ruxandra Drăghia-Akli, director pentru domeniul sănătății al Directoratului General pentru Cercetare din cadrul Comisiei Europene, care va putea explica cercetătorilor români modul în care își pot finanța cercetările prin accesarea fondurilor europene.
Prof. Alexandru Șerbănescu a ridicat problema vizibilității internaționale a lucrărilor de cercetare ale doctoranzilor români, iar în acest context prof. Ioan Lascăr, președintele Colegiului Medicilor din București, a menționat revista Medicina Modernă, cotată B+, care a fost până acum revista Colegiului Medicilor București, iar din ianuarie va fi lansată și realizată în parteneriat cu ASM. Această revistă urmează să îndeplinească condițiile pentru a intra în publicațiile care au baze de date internaționale (ISI, Copernicus, etc.).
Noi membri titulari, corespondenți și onorifici
Pentru întărirea ASM la nivel național și coalizarea forțelor, expertizei și experienței valoroase a corpului medical, specializate în diverse domenii, a fost propusă Adunării Generale primirea de noi membri titulari, corespondenți și onorifici.
“Una dintre ideile importante e cea a Comisiilor ASM, coordonate de membri ai ASM, dar care pot să conțină și nemembri ai organizației, de la care așteptăm planuri în sănătate publică, dar nu numai, astfel încât să poată fi capacitați tineri care să producă analize și sinteze pe care să le punem la dispoziția MS”, a spus prof. Irinel Popescu. Aceste analize documentate, evaluate și asumate în cadrul comisiilor specifice ale ASM, vor putea fi asumate apoi ca puncte de vedere ale ASM ca instituție, a punctat prof. Irinel Popescu.
Academia de Științe Medicale a primit în rândurile sale, în urma votului exprimat de jumătate plus unu dintre cei prezenți și cu drept de vot, cinci noi membri titulari (prof. Aurel Andercou, prof. Dan Barbu, prof. Mircea Ciurea, prof. Horia Traian Dumitriu și prof. Virgil Răzeșu, selectați dintre membrii corespondenți existenți), 35 de noi membri corespondenți și 24 de membri de onoare.
Anterior ASM avea 185 de membri titulari, 11 membri corespondenți și 30 de membri de onoare. Academia de Științe Medicale are și un număr de 21 de membri de onoare străini și, în ideea extinderii legăturilor ASM cu Academiile medicale din diverse state, s-a stabilit ca numărul de membri de onoare străini să nu fie limitat. Membrii corespondenți au fost propuși de către filialele ASM din țară, în urma evaluării activității și performanțelor obținute, corespunzător numărului de locuri libere existente.
Votul a fost exprimat numai de către membrii titulari și corespondenți ai ASM prezenți. Aceștia s-au exprimat cu da sau nu. Pentru membrii corespondenți care au devenit titulari s-au exprimat numai membrii titulari. Comisia de numărare, condusă de prof. Radu Deac și care a cuprins inițial pe prof. Eugen Brătucu și prof. Tudorel Ciurea, a fost întărită ulterior pentru operativitate de prof. Leon Zăgrean, prof. Dan Enescu, prof. Radu Voiosu, prof. Eugen Brătucu și prof. Constantin Mircioiu.
Conform Statutului ASM, recent publicat în Monitorul Oficial (….), cvorumul pentru ca o Adunare Generală să fie statutară este de 2/3 dintre membri ASM. Dacă însă nu se întrunește acest număr, se convoacă o a doua Adunare Generală la același moment și în același loc, iar deciziile se iau cu o majoritate simplă – 50% + 1. Acest sistem este menit adoptării rapide a deciziilor și respectă și încurajează exprimarea votului celor prezenți.
Pe marginea listei de membri corespondenți propusă votului membrilor ASM, s-au exprimat puncte de vedere diferite referitor la admiterea unor membri care aveau grad universitar de conferențiar, și nu de profesor. Prof. Caius Dragomir a exemplificat cu cazul descoperitorului razelor X, fizicianul Wilhelm Conrad Roentgen, care a publicat numai două articole: “Îl pui la titular, sau la corespondent?!”, a întrebat retoric prof. Caius Dragomir. El a evidențiat ideea că mulți cercetători valoroși au renunțat la calea consacrării universitare și la învățământ pentru a-și dedica timpul cercetării. Prof. Nicolae Gorun a susținut ideea că descoperirile importante și realizările științifice trebuie să prevaleze față de titlul universitar obținut.
Prof. Florian Popa a anunțat membrilor ASM că în Comisia de Sănătate din Senat s-a aprobat ca profesorii universitari și medicii primari din spitalele cheie să aibă dreptul de a ocupa funcția de șef de secție până la 70 de ani. El a comentat pe marginea faptului că la rezidențiat au fost 1,3 pe loc, lucru neobișnuit pentru România, rezultat al faptului că mulți tineri aleg să își facă rezidențiatul în străinătate. Aceste informații, coroborate cu cifra de 14.000 de medici plecați din țară și cu zone întinse, rurale, unde nu există medic, dau măsura îngrijorătoare a dezastrului. Prof. Florian Popa a propus ca cei care “nu ajung la condiția de rezident, ci rămân medici generaliști, să poată fi medici în comunele unde nu există medic”.
O altă problemă a fost ridicată de prof. Margit Șerban, care a subliniat că ASM ar trebui să intervină pentru înființarea agenției de Health Technology Assesment (HTA), despre care s-a mai discutat acum trei ani și care a rămas la stadiul de proiect.
A fost discutată și virulența cu care unele organisme media – fără a avea o poziție documentată – denigrează corpul medical în ansamblu și contribuie la menținerea unei imagini publice negative a medicului român, frustrantă pentru cei mai mulți dintre medici, care lucrează cu dăruire în condiții deosebit de grele.
Prof. Irinel Popescu i-a invitat pe membrii ASM care au făcut propuneri concrete să le transpună în scris în rapoarte documentate astfel încât să fie analizate în cadrul comisiilor de specialitate ale ASM și ulterior asumate sau nu ca poziție oficială a ASM.
Raport de activitate pentru perioada 9 noi 2012 – 21 noi 2013
Prof. Mircea Ifrim, secretar general al ASM, a prezentat Raportul de Activitate pentru ultimul an, arătând că din cele 46 de comisii formate, 25 au desfășurat activitate efectivă. A fost evidențiată activitatea Comisiei de Medicină Alternativă, a Comisiei de Boli Infecțioase și HIV, Comisiei de Neuropsihiatrie a Copilului și Adolescentului, Comisiei de Hematologie, Comisiei de ORL, Comisiei de Medicina Familiei, de Endocrinologie, de Virusologie, a Comisiei pentru domeniul bioeticii cercetării preclinice pe animale vertebrate vii, a Comisiei de Ortopedie și Traumatologie, a Comisiei pentru Boli Rare, a Comisiei de Nutriție și profilaxie a Bolilor Metabolice, a Comisiei de Medicină Dentară, a Comisiei de Pneumoftiziologie.
Au fost reorganizate Centrele care constituie Platforma de cercetare a ASM, în număr de 65, fiecare centru având un coordonator desemnat din rândul membrilor Academiei sau specialiști de renume din domeniu. Aceste centre au făcut analiza activității de cercetare din ultimii doi ani și au înaintat și planul de cercetare conceput pentru un an, trei ani și cinci ani. A fost evidențiată activitatea Centrului de cercetare de la Spitalul Victor Babeș, coordonată de prof. Ludovic Păun și prof. Emanoil Ceaușu, de la Institutul de Medicină Complementară, Institutul Cantacuzino, Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, Centrul de Cercetări Colentina (coordonatori prof. Mircea Ifrim, prof. Dinu Antonescu, prof. Ovidiu Băjenaru, prof. Mircea Beuran, prof. Emanoil Ceaușu, prof. Carmen Ginghină, prof. Dan Enescu, prof. Ioan Lascăr, prof. Constantin Mircioiu), care gestionează un program de cercetare cu fonduri nerambursabile în valoare de 22 de milioane de euro. Responsabilitatea acestei sume a făcut să fie cooptați un număr atât de mare de specialiști în Consiliul științific.
În editura ASM, redactor-șef prof. Dan Enescu, au apărut volume semnate de prof. Mariana Așchie, prof. Nicolae Baltă, prof. Horia Vermeșan, iar ASM a fost organizator sau co-organizator la evenimente precum Congresul de Boli Infecțioase, Congresul de Medicină Alternativă, Aniversarea de 150 de ani de a înființarea Institutului Cantacuzino.
S-au dezvoltat legăturile internaționale ale ASM, în special cu Academia Națională de Medicină a Franței, împreună cu care s-a organizat o reuniune comună la București, la Palatul Parlamentului, dar și cu cea a Malaeziei, care l-a primit pe prof. Irinel Popescu în rândurile sale, ca membru de onoare. Prof. Alexandru Vlad Ciurea a propus ca toate participările membrilor ASM la evenimente internaționale și naționale și obținerea de titluri onorifice, cooptarea în cadrul unor comisii sau instituții să fie anunțate la nivelul ASM.
Un element foarte important a vizat obținerea finanțării ASM, care fusese amputată anterior. Astfel, în urma obținerii finanțării în septembrie 2013 fiecare academician, membru titular, primește suma netă de 1606 lei, indemnizație acordată atât ca o recunoaștere a consacrării prin acest for, dar și pentru activitățile realizate în cadrul Academiei.
ASM a exprimat puncte de vedere publice precum cel pentru păstrarea Institutului Cantacuzino, a liniilor de producție de vaccin antigripal a Institutului Cantacuzino, și a făcut propuneri însușite de către Ministerul Sănătății pentru ca ASM să fie investită ca autoritate publică în domeniul sanitar, pentru ca cercetătorii numiți cu acordul academiei să poată lucra la patul bolnavului.
Tot în această perioadă a fost aprobat un nou statut, care a fost publicat în Monitorul Oficial, între modificări fiind și clarificările legate de îndeplinirea cvorumului.
Prof. Mircea Ifrim a menționat că pentru perioada următoare și-a propus să recupereze cele patru vile care au aparținut fostului patrimoniu al ASM.
