În luna septembrie a.c., la Paris, a avut loc un eveniment de o deosebită importanţă pentru lumea medicală din România: este vorba despre sesiunea ştiinţifică comună, desfăşurată între Uniunea Medicală Balcanică, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (ca susţinătoare directă a Uniunii) şi Academia Naţională de Medicină din Franţa.
Este prima manifestare de acest gen din ultimii 60 de ani. Realizarea ei capătă o anvergură deosebită, de excepţie, deoarece UMB este o organizaţie francofonă constituită în anul 1932. Printre iniţiatori s-a aflat şi medicul militar român Dumitru (Mitică) Popescu Buzău, de profesie urolog. Faptul în sine surprinde capacitatea vizionară a strălucitului doctor, care, împreună cu alte personalităţi de vârf din România, Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, fosta Iugoslavie, Turcia, au pus bazele, în 1932, a unei organizaţii denumită Uniunea Medicală Balcanică. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi între 1980 şi 1983, când acelaşi medic militar român cu alte personalităţi din UMB, U.M.M.L (Spania, Franţa, Italia) şi din Liga Arabă au pus bazele Antantei Medicale Mediteraneene.
În decursul timpului, prezenţa Academiei Naţionale de Medicină din Franţa la manifestările UMB a fost cvasipermanentă. Preşedinţii secţiilor naţionale formează Consiliul General Balcanic. Ei aleg periodic un secretar general internaţional, care, prin statut, este cetăţean român. În acest sens, dr.doc Dumitru Popescu Buzău a fost primul secretar general internaţio-nal o lungă perioadă de timp (1932-1990). După moartea a-ces-tuia au urmat prof. dr. Artur Karassi, profesorul Pătru Firu şi, în prezent, gen. (r) prof. dr. Vasile Cândea.
Teme de interes ştiinţific
În 2005, acad. prof. Maurice Cara, un vechi amic al UMB, a facilitat profesorului Vasile Cândea o vizită la Academia Naţională de Medicină din Franţa, vizită care a avut loc în decembrie 2006, la Paris. Domnia-sa a participat, ca invitat de onoare, la festivitatea solemnă a academiei pariziene. Cu acestă ocazie, prof. dr. Vasile Cândea, în întâlnirile pe care le-a avut, a propus şi s-a acceptat organizarea unei sesiuni ştiinţifice comune între UMB şi Academia Naţională de Medicină din Franţa. Astfel, de comun acord, s-a organizat, între 28 şi 29 septembrie a. c., la Paris, sesiunea ştiinţifică trilaterală, care a implicat, în contextul evenimentului, şi Academia Oamenilor Ştiinţă din România. „În acest sens, am stabilit, în consens, următoarele teme: Urgenţele medico-chirurgicale vasculare (cerebrale şi cardiovasculare), Organizarea unui serviciu de urgenţe medicale în Franţa şi în România, Biomecanica protezelor articulare, Oncologie (tratamentul chirurgical mamar la debut şi managementul terapeutic al cancerului colorectal avansat), Cercetarea translaţională în medicină, Varia. Tematica ştiinţifică a fost multi- şi inter-disciplinară”, a declarat gen. (r) prof. dr. Vasile Cândea, secretarul general internaţional al UMB.
Acest gest făcut de Academia Naţională de Medicină din Franţa, raportat la starea actuală a spaţiului balcanic, a fost o adevărată sursă de oxigen pentru UMB, ajutând-o să depăşească dificultăţile pe care le traversează în prezent. Este bine cunoscut că, în perioada de după 1989, în Balcani au avut loc importante evenimente politice şi socio-economice care au schimbat configuraţia geografică a acestei regiuni, cu consecinţe grave asupra activităţii ei.
Dintre toate ţările balcanice, România este singura care are cea mai bună structură de organizare pe plan naţional a UMB. Astfel, există filiale care îşi desfăşoară activitatea în limbile franceză şi engleză. Secţia naţională din România are şi cel mai mare număr de membrii cotizanţi – aproximativ 400.
„În condiţiile existenţei Uniunii Europene, UMB (Uniunea Medicală Balcanică) capătă o mare importanţă pentru dezvoltarea în toate domeniile de activitate, inclusiv cele medicale, iar sprijinul Franţei este salutar”, a mai subliniat gen. (r) prof. dr. Vasile Cândea.
Comitetul de organizare al sesiunii ştiinţifice comune:
Preşedinte: Prof. dr. G Lasfargues, preşedinte al Academiei Naţionale de Medicină, Paris – Franţa
Copreşedinte: Prof. dr. Vasile Cândea, preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi secretar general al UMB
Membrii: Academia Națională de Medicină, Paris, Franţa
Prof. dr. L Binet, secretar permanent
Prof. dr. M. Huguier, membru corespondent
Colegiul de Medicină, Paris, Franţa
Preşedinte: Prof. dr. O.Sterkers
Secretar general: Prof. dr. J. Marie Le Parc
Secţia naţională bulgară a UMB, Sofia
Preşedinte: Prof. dr. V.Alexandrov
Membri: Prof. dr. asociat Jasmina Pavlova
Dr. Alexandra Tzoukeva, membru Varna
Secţia naţională din Cipru a UMB
Vicepreședinte: Dr. K.Bekiroglu
Secţia grecească a UMB
Ex-preşedinte: Prof. dr. Niki J.Agnantis, filiala Ioannina
Preşedinte: Prof. Asociat I. Karaitianos, filiala Atena
Vicepreşedinte: Prof. dr. G. Androutsos, filiala Atena
Membri: Dr. Marianna Karamanou, filiala Atena
Secţia din Republica Moldova a UMB, Chişinău
Președinte: Prof. dr. Gheorghe Ciobanu
Secretar general: Prof.dr. Minodora Mazur
Secţia Naţională din România UMB, Bucureşti
Preşedinte: Prof. dr. N. Angelescu
Redactor șef adjunct al revistei Arhivele Uniunii Medicale Balcanice: Prof. dr. Irinel Popescu
Preşedinte al filialei din Iaşi: Prof. dr. E. Zbranca
Membri: Prof. dr. G. Iacob
Secția naţională Serbia
Prof. dr. Vladmila Bojanic de la Institutul de Patofiziologie, Universitatea Nis
Secretariat:
Academia Naţională de Medicină a Franţei:
Viviane Plaise , Martine Besmier
Uniunea Medicală Balcanică:
Adriana Milea
Prima sesiune (28 septembrie 2009) a fost condusă de general prof. dr. Vasile Cândea, alături de prof. dr. C. Pilet., ex-preşedinte al Academiei Naţionale de Medicină a Franţei, preşedinte al comisiei internaţionale a Academiei.
A doua sesiune (28 septembrie 2009) a fost condusă de prof.dr. V. Alexandrov, preşedintele secţiei naţionale bulgare și prof. J. P. Bonhoure, cardiolog, Toulouse.
A treia sesiune (29 septembrie 2009) a fost condusă de prof. dr. Irinel Popescu și prof. dr. C. Sureau, ex-președinte al Academiei Naționale de Medicină din Franța.
A patra sesiune (29 septembrie 2009) a fost condusă de prof. dr. Nicolae Angelescu (România) și prof. dr. M. Tubiana, ex-președinte al Academiei Naționale de Medicină din Franța.
Remarcăm că din cele 65 de conferinţe şi comunicări prezentate, 38 au fost ale medicilor români, membrii ai UMB, din centrele universitare: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Ministerul Sănătăţii (dr. Raed Arafat – subsecretar de stat) etc.
Putem cita profesorii: Vasile Cândea, Irinel Popescu, Daniela Bartoş, Nicolae Angelescu, E. Zbranca, Iacob Gabriel, Adrian Lobonţiu, E. Târcoveanu.
Medicina translaţională a fost interesantă ca tematică.
Medicina translaţională
În comunicarea sa privind medicina translaţională, prof. dr. Irinel Popescu a arătat care sunt cele două componenete absolut necesare pentru a putea defini acest domeniu: “În primul rând, este vorba despre existenţa unei baze clinice serioase, cu un număr semnificativ de bolnavi, de la care să poată fi prelevat material biologic pentru analize şi care să fie şi primii beneficiari ai descoperirilor din laborator. În al doilea rând, este nevoie de existenţa unei baze de cercetare la fel de serioase, cu laboratoare dotate cu tehnologie modernă şi cu specialişti. În cadrul comunicării, am prezentat platforma de cercetare translaţională Fundeni, unde există ambele componente în oncologia digestivă şi, în plus, o bancă de tumori.
Această bancă este rezultatul unei cooperări româno-franceze şi a fost înfiinţată în 2003. Până în prezent au fost stocate date şi probe biologice pentru aproape 2000 de bolnavi cu neoplasme digestive. Materialul cel mai interesant este ARN-ul (acidul ribonucleic) care poate fi analizat prin metoda denumita microarray. Se pot studia gene potenţial implicate în geneza diferitelor tipuri de cancer. În acest sens am prezentat rezultatele preliminare obţinute în analiza cancerului de pancreas”.
Ca urmare a acestui eveniment, gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea a primit din partea secretarului permanent Jacques- Louis Binet trei proiecte de convenţie între: Academia Naţională de Medicină a Franţei cu Uniunea Medicală Balcanică, Antanta Medicală Mediteraneană şi AOSR.
Importantă pentru țara noastră este convenția care oferă multiple avantaje, dar presupune garanția guvernului român. <<<
În încheiere Prof. dr. Irinel Popescu ne-a declarat:
“Manifestarea s-a caracterizat, în primul rând, printr-o ţinută ştiintifică de excepţie, asigurată, în mod deosebit, de comunicările membrilor Academiei Naţionale de Medicină a Franţei. A fost însă şi foarte onorant şi foarte stimulant pentru membrii Uniunii Medicale Balcanice să îşi prezinte lucrările într-un cadru atât de prestigios. Pe de altă parte, ideea de permanentizării a acestei reuniuni comune rămâne cea mai importantă realizare, deoarece ea pune bazele unei cooperări ştiinţifice pe termen lung între Franţa şi ţările balcanice şi oferă şansa, mai ales generaţiei tinere, de a beneficia de roadele unei asemenea cooperări.”
Ioana Georgescu, redactor șef
