ACADEMIA OAMENILOR de ŞTIINŢĂ din ROMÂNIA aniversează 80 de ani (1935 – 2015) partea I

Trecutul nu este mort, nu este nici măcar trecut.

William FAULKNER (1897-1962), premiul Nobel 1949

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR) este continuatorul şi unicul legatar al Academiei de Ştiinţe din România (1935), conform Legii nr. 31 din 15 ianuarie 2007 (www.aosr.ro). AOŞR este structurată în 13 secţii de ştiinţe: matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, medicale, economice, filosofie, istorice, tehnologia informaţiei şi militare.

Sistemul Academic din România

Sistemul Academic din România reprezintă cel mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală a ţării şi este structurat piramidal în trei niveluri: nivelul I – Academia Română, nivelul II – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România/Academy of Romanian Scientists şi nivelul III – Academiile de Ramură (Tehnică, de Medicină, Agricolă etc.).¹

AOŞR – ca for de tradiţie al ştiinţei româneşti – înscrie în anul 2015 venerabila “vârstă” de 80 de ani în afirmarea excelenţei şi progresului, valorii şi prestigiului României în civilizaţia universală.

AOŞR – ca for de interes şi drept public în consacrarea ştiinţifică – sprijină, dez­voltă, protejează şi promovează ştiinţa.

AOŞR – ca for academic – reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţei la nivel naţional şi internaţional şi colaborează în plan academic, ştiinţific, universitar, cul­tural şi instituţional.

AOŞR – ca for naţional – restituie ştiin­ţei româneşti personalităţile şi opera lor, prin recuperarea memoriei şi excelenţei ştiin­ţifice, relevă tradiţia inovării, inventicii, descoperirii şi ştiinţei în România, apără patrimoniul ştiinţei în cultura naţională şi universală, construieşte şi susţine cultura identitară naţională.³

Istorie – Contemporaneitate – Viitor

Academia de Ştiinţe din România s-a constituit de facto la 11 martie 1935 şi de iure în 29 martie 1935.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este continuatorul şi unicul legatar al Academiei de Ştiinţe din România (1935-1948) şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România înfiinţată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956 şi care, în 1996, şi-a schimbat titulatura din Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România în Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (Hotărârea judecătorească din 3 octombrie 1996, adoptată de judecătoria sectorului 1 Bucureşti, Dosar 231/P.J./1996).¹⁸

Legea AOŞR, iniţiată, redactată şi susţinută în Parlamentul României de Gral(r) Prof. Dr. Vasile CÂNDEA, MD,  PhD,  DrHC şi Senator Dr. Ing. Ion BAZGAN, a fost votată aproape în unanimitate, devenind Legea nr. 31 din 15 ianuarie 2007, publicată în MO nr. 35 din 18 ianuarie 2007.

O datorie de conştiinţă ne obligă să relevăm rolul cardinal pe care l-a avut şi îl are continuu de 30 de ani Gral(r) Prof. Dr. VASILE CÂNDEA, MD, PhD, DrHC – Preşedintele AOŞR. Obiectivitatea multitudinii de fapte – prin care au fost depăşite toate blocajele obiective/subiective – demonstrează fără echivoc rolul său esenţial în re-naşterea, re-legalizarea, re-instituţio­nalizarea, re-organizarea, dezvoltarea şi inter-naţionalizarea AOŞR în elita academică şi ştiinţifică din România şi din lume.¹⁵

AOŞR are în structura sa 13 Secţii Ştiinţifice şi 8 filiale: 7 în România – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Braşov, Piatra Neamţ, Târgovişte şi o filială la New York.

AOŞR are 8 Comisii Ştiinţifice şi, sub egida sa, funcţionează 4 Institute/Centre/Societăţi ştiinţifice, tehnice, de cultură, o Bibliotecă, o Editură şi Fundaţia Scientica. Editura AOŞR publică anual peste 50 de titluri de monografii, cărţi, tratate, editează Annals of the Academy of Romanian Scientists (11 serii bi-anuale: 1-Matematică, 2-Fizică, 3-Biologie, 4-Ştiinţe Tehnice, 5-Agricultură, Silvicultură şi Medicină Veterinară, 6-Medicină, 7-Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice, 8-Filosofie, Teologie şi Psihologie, 9-Istorie şi Arheologie, 10-Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, 11-Ştiinţe Mili­tare) și Anuarul AOŞR. Sub egida AOŞR sunt publicate 7 reviste ştiinţifice: Digest Journal of Nanomaterials and Biostructures, Romanian Journal of Cardiovascular Surgery, International Journal of Medical Dentristry, Internaţional Journal of Communication Research, The Journal of Science Policy and Scientometrics, Medica Academica, Revista de Fizică Evrika.¹

Conducerea AOŞR se realizează de către Consiliul Ştiinţific format din: Prezidiul AOŞR – Preşedinte, doi Vicepreşedinţi, Secretar ştiinţific general, Preşedinţii celor 13 Secţii de Ştiinţe ale AOŞR, Preşedinţii celor 8 Filiale AOŞR şi de către Consiliul Onorific.

Membrii AOŞR sunt: membri titulari fondatori, membri titulari, membri de onoare, membri onorifici, membri corespondenţi şi membri asociaţi. AOŞR are 39 membri de onoare (6 membri ai Academiei Române), 122 membri titulari (11 membri ai Academiei Române), 57 membri corespondenţi, 28 români din diaspora şi 50 de membri străini – personalităţi marcante ale vieţii ştiin­ţifice internaţionale.¹

Conform tradiţiei academice, intrarea în AOŞR este urmată de festivitatea de susţinere, de către cel ales, a Discursului de Recepţie.⁶ Sesiunea festivă este deschisă cu Laudatio, rostită de Preşedintele AOŞR, care evidenţiază excelenţa şi recunoaşterea naţională şi internaţională a acestuia. În continuare, noul membru al AOŞR susţine Discursul de Recepţie, care reprezintă o temă novatoare, o descoperire constituind un progres în ştiinţă realizat în decursul carierei. Urmează Cuvântul de Răspuns, prezentat de o autoritate a lumii academice, care relevă contribuţia de marcă adusă în ştiinţă. Festivitatea se încheie cu înmânarea de către Preşedintele AOŞR a însemnelor AOŞR: Diploma et Charta Aureus – Academia Homini Scientia Romania, Medalia de aur şi Insigna AOŞR.

În cei 80 de ani de existenţă,Academia de Ştiinţe din România – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România au fost onorate de excelenţa a 8 Laureaţi ai Premiului Nobel din întreaga lume. Prin larga sa deschidere la nivel global, prin personalităţile (membrii AOŞR) şi progresul pe care le-au realizat în ştiinţă şi civilizaţie, în 26 de ţări de pe toate continentele, AOŞR se înscrie între forurile mondiale academice ale ştiinţei: Europa -Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Monaco, Rep. Moldova, România, Suedia; America de Nord -Canada, SUA; Asia -Israel, Turcia, China, Japonia, Singapore; Australia, Noua Zeelandă; America de Sud -Brazilia; Africa – Africa de Sud.¹

AOŞR organizează Congrese Naţionale, cu participare internaţională, din 5 în 5 ani:

•
1996 – Congresul I AOŞR, cu tema: Ştiinţa la sfârşit de mileniu, Bucureşti, 22-24 mai 1996;

•
1998 – Congresul II AOŞR, cu tema: Dezvoltarea în pragul mileniului III, Bucureşti, 27-29 sept. 1998;

•
2004 – Congresul III AOŞR, cu tema: Apa – un miracol, Constanţa, 1-4 iunie 2004;

•
2009 – Congresul IV AOŞR, cu tema: Calitatea vieţii, Timişoara, 15-17 oct. 2009;

•
2013 – Congresul V AOŞR, cu tema: Pământul – Casa Noastră, Bucureşti, 30-31 mai 2013.

De asemenea, organizează anual câte două Sesiuni Ştiinţifice Naţionale AOŞR – de Primăvară şi de Toamnă, în colaborare cu cele 8 Filiale AOŞR din ţară şi în colaborare cu centrele universitare din România.^{7, 8}

Sub egida AOŞR, înparteneriat cu Secţii de specialitate ale Academiei Române şi cu Academia de Ştiinţe Medicale, în colaborare cu institute ştiinţifice, universitare, cu asociaţii profesionale şi fundaţii sunt organizate o serie întreagă de evenimente ştiinţifice – congrese, conferinţe, simpozioane – în ţară şi în străinătate.^{15, 16}

AOŞR în
TransDisciplinaritatea Ştiinţei

AOŞR este structurată, funcţionează şi reprezintă transdisciplinaritatea ştiinţei.¹⁴

Ideea, conceptul şi în final definirea ştiin­ţei “se construieşte/re-construieşte” şi progresează în intra➝multi➝inter➝trans–disciplinaritate. Scopul trans-disciplinarităţii este gnoseologie/ epistemiologie, euristic (descoperirea noului) şi holistic (integrativ). Cercetarea ➝ domeniile ➝ ştiinţa translaţională asigură dinamica progresului şi civilizaţiei.¹⁴

AOŞR este un sistem de transdisciplinaritate temporală (trecut – prezent – viitor; tradiţie – contemporaneitate – perspec­tive; descoperiri/salturi – evoluţii/progrese – revoluţii ştiinţifice¹³ etc.), structurală (domeniile cercetării; ştiinţe – cultură – civi­lizaţie; clasic/convenţional – modern/non-convenţional – implozie/explozie informaţională), spaţială (ştiinţă naţională – internaţională – globală; microcosmos – macrocosmos; finit – infinit) şi funcţională (static – dinamic; independent – dependent; intra➝multi➝inter➝trans-cauzalitate).

Cultura Tradiţiei şi Patrimoniului în Ştiinţa Românească

Pentru ştiinţa românească, AOŞR repre­zintă un pilon definitoriu al culturii tradiţiei şi patrimoniului în universalitatea şi responsabilitatea istoriei şi civilizaţiei lumii.¹⁶ Astfel, AOŞR “construieşte” de iure et de facto crezul patriotului acad. George BARIŢIU (1812-1893) – om politic, istoric şi membru fondator al Academiei Române: O naţiune fără istorie este moartă.⁹

Această direcţie de ştiinţă – cultură identitară a AOŞR beneficiază de o strategie trans-disciplinară concepută şi aplicată de Preşedintele AOŞR – Gral(r) Prof. Dr. Vasile CÂNDEA, MD, PhD, DrHC, inclusiv ca restituţii şi reparaţii istorice, morale şi de patrimoniu ştiinţific:

–
AOŞR acordă post-mortem Titlul de Membru de Onoare al AOŞR unorpersonalităţi definitorii ale ştiinţei româneşti, recunoscute în ţară şi străinătate;¹

–
AOŞR decernează anual Premii eponimice cu nume ale savanţilor români, ca apre­ciere de excelenţă a contribuţiilor înscrise în ştiinţă de alţi autori români sau străini;²

–
AOŞR propune Aniversări UNESCO,care implicit sunt onorate ca Aniversări AOŞR, pentru cinstirea savanţilor români, care prin opera lorau devenit “cetăţeni ai ştiinţei” în lume;

–
AOŞR organizează Simpozioane nomi­nale de aniversare/comemorare a personalităţilor româneşti, care au contribuit la prestigiul naţional şi internaţional în ştiinţă; astfel, Secţia nr. VIII – de Ştiinţe Medicale a organizat în 2012 Simpozionul Santiago Ramón y CAJAL – Gheorghe MARINESCU/Biomedicină şi Neuroştiinţe, iar în 2014 Simpozionul Prof. Dr. Doc. Ilie Th. RIGA (1908-1977) – figură proeminentă a ştiinţei şi medicinei româneşti;⁴

–
Preşedintele AOŞR Vasile CÂNDEA a iniţiat în Medica Academica(revistă careapare sub egida AOŞR), în aprilie 2014, rubricaPremiere româneşti în ştiinţa şi medicina universală³, susţinută de Profs. Habils. DrsHC Dan RIGA şi Sorin RIGA, membrii titulari AOȘR, care au evidenţiat opera ştiinţifică a Laureatului Nobel cu ascendenţă românească Ilia MECINIKOV (1845-1916)¹⁰, Acad. Ana ASLAN (1897-1988)¹¹,şi Prof. Corneliu GIURGEA (1923-1995)¹²;

–
AOŞR, prin membrii săi, prezintă lucrări ştiinţifice de evocare şi recunoaştere a savanţilor români în patrimoniul ştiinţei universale; exemplificăm cu Secţia nr. VIII – Ştiinţe MEDICALE: în 2012 profesorii Sorin şi Dan RIGA au publicat în Proceedings of the Romanian Academy un material desprepersonalitatea şi opera lui Alexandru OBREGIA (1860-1937), iar prof. CÂNDEA a prezentat la Simpozionul român deIstoria Medicinei VESALIUS 500 pe Ilie Th. RIGA (1908-1977).⁵

Medica Academica, pe lângă materialul de faţă (partea I)¹⁷, va publica şi în numărul următor partea a II-a a prezentării: Academia de Ştiinţe din România aniversează 80 de ani.

AOŞR va marca festiv Aniversarea a 80 de ani de la constituirea Academiei de Ştiinţe din România (1935-2015) printr-o suită de mani­festări:

–
joi 26 martie 2015, în Aula Universităţii Politehnica Bucureşti – Adunare generală a AOŞR şi Sesiunea Ştiinţifică de Primăvară AOŞR 2015

–
vineri 27 martie 2015, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare – Sesiunea Omagială AOŞR – 80 de ani.

Bibliografie Medica Academica – AOŞR*

*AOŞR este Academia Oamenilor de Ştiinţă din România

1. AOŞR – Anuarul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România – 2014, Ed. AOŞR, Bucureşti, 2014

2. Budurcă D. – Premiile AOŞR pe anul 2012. AOŞR. Medica Academica 2014; 6(48): 26-27

3. Cândea V. – Premiere româneşti în ştiinţa şi medicina universală. AOŞR. Medica Academica 2014; 6(45): 18

4. Cândea V. – Preşedintele Simpozionului AOŞR Prof. Dr. Doc. Ilie Th. RIGA (1908-1977) – figură proeminentă a ştiinţei şi medicinei româneşti. AOŞR, Bucureşti, 12 aprilie 2014

5. Cândea V. – Simpozionul român de Istoria Medicinei VESALIUS 500 (Andreas VESALIUS 1514-1564): Contribuţia Ştiinţifică a AOŞR. AOŞR. Medica Academica 2014; 6(53): 14-15

6. Ionescu Tr. – Prof. Habil. DrHC. MD, PhD Sorin Riga – Discurs de Recepţie la AOŞR. Medica Academica 2014; 6(49): 12-15

7. Ionescu Tr. – Sesiunea Ştiinţifică de Primăvară 9 mai 2014. Medica Academica 2014; 6(49): 16-17

8. Ionescu Tr. – Sesiunea Ştiinţifică de Toamnă 19-20 septembrie 2014. Medica Academica 2014; 6(51): 20-21

9. Riga D., Riga S., Ardelean A., Man V. – Cultura tradiţiei şi patrimoniului. Ctitorii, toponime şi eponime. Studii de Ştiinţă şi Cultură  2010; 6(1): 96-112

10. Riga D., Riga S., Ardelean A., Cotoraci C. – Laureatul Nobel Ilia I. MECINIKOV (1845-1916).  Medica Academica 2014; 6(45): 19-21

11. Riga D., Riga S., Ardelean A., Cotoraci C. – Academician Prof. Dr. Ana ASLAN (1897-1988) – primul Institut de Gerontologie şi Geriatrie din lume – anul 1952, România. Medica Academica 2014; 6(46): 18-21

12. Riga D., Riga S., Ardelean A., Cotoraci C. – Prof. Dr. Corneliu GIURGEA (1923-1995) – descoperitorul Piracetamului şi a unei noi clase de medicamente în terapeutica mondială. Medica Academica 2014; 6(47): 18-21

13. Riga D., Riga S. – Filosofia ştiinţei: revoluţie şi paradigmă. Medica Academica 2014; 6(52): 22-23

14. Riga S., Riga D. – Transdiciplinarity in bio-medicine, neuroscience and psychiatry. Proceedings of the Romanian Academy. MEDICINE. Transdisciplinarity Reserch 2014; 16(3): 201-208

15. Riga D., Riga S. – Anul Ştiinţific AOŞR 2014 partea I. AOŞR. Medica Academica 2014; 6(53): 16-20

16. Riga D., Riga S. – Anul Ştiinţific AOŞR 2014 partea II. AOŞR. Medica Academica 2015; 7(54): 20-24

17. Riga D., Riga S. – Academia de Ştiinţe din România aniversează 80 de ani (1935-2015): partea I. Medica Academica 2015; 7(55): 12-15

18. Scurtu I., Lungu C. M. – Istoria Academiei de Ştiinţe din România. Bucureşti, Vol. 1 (1935-1948): Ed. RAO, Bucureşti, 2014.