Accesul la banii europeni este direct proporțional cu investiția națională în cercetare

0

Investiția românească în cercetare este nesemnificativă, iar studiile au arătat că rata de succes a proiectelor depuse pentru fonduri europene este direct proporțională cu investițiile statului în cercetare. Cu toate acestea, cercetătorii români participă și au posibilitatea de a câștiga unele proiecte, din păcate nu suficiente, comparativ cu alte state, a comentat Ruxandra Drăghia-Akli situația din cercetarea românească, într-un scurt interviu acordat Medica Academica. >>>

Cum se vede de la Bruxelles absorbția fondurilor europene în domeniul cercetării din România ?

Investiția națională în cercetare în România este foarte redusă, dacă îmi amintesc corect, cam 0,05% din PIB. Nu se vede cercetarea românească din acest punct de vedere. În ciuda faptului că investiția este atât de mică, cercetătorii români participă la proiectele europene și au posibilitatea să câștige unele proiecte europene, dar bineînțeles, foarte multe studii au arătat că rata de succes și posibilitatea de a accede la bani europeni este direct proporț-io-nală cu investițiile naționale în cercetare. Cercetătorii sunt interesați, problema este că nu sunt suficiente proiecte aprobate comparativ cu alte țări, din motivul menționat anterior.

Care sunt principalele condiții pentru ca un proiect să fie finanțat ?

Primul criteriu este excelența. Dacă pro-iectele care sunt propuse sunt excelente, atunci vor fi finanțate, dacă nu, nu. Există o anumită ordine a notelor – dacă la anumite proiecte ai scor de 15 din 15, vor fi finanțate acelea, iar dacă proiectul are 13 din 15, iar fondu-rile s-au oprit la 14, nu va fi finanțat.

Anumite proiecte, de exemplu, pot fi descalificate pentru că impactul social nu este suficient scos în evidență ?

Toate criteriile de evaluare trebuie adresate – excelența, impactul social și partea managerială. Dacă punem toate call-urile din programul 6 și 7 împreună, scorul mediu al propunerilor finanțate este 13,5 – ceea ce înseamnă că la unul dintre criterii ar fi trebuit să aibă 5, la unul 4,5 și la unul 4, sau la toate trei să aibă 4,5. Deci propunerile trebuie să fie cu adevărat excelente, altfel nu pot fi finanțate pentru că este prea mare competiția.

În anii trecuți anumite topicuri nu au primit suficiente propuneri de proiecte. Puteți să exemplificați ?

De exemplu, cel pentru dezvoltarea a noi metodologii statistice pentru încercările clinice a fost un domeniu mai puțin reprezentat.

Cât de mult considerați că este afectată cercetarea românească de migrarea vârfurilor profesionale în străinătate ?

Cred că este vorba de o politică de mobilitate aici. Dacă oportunitatea este în România, cercetătorii vor sta în România sau se vor întoarce, dar trebuie să aibă posibilitatea să își continua cercetarea.

Aveți un mesaj pentru autoritățile române ?

Cercetarea și inovarea sunt viitorul! Suntem într-un moment în care com-petiția internațională este extraordinară în acest domeniu și doar cei care investesc în cercetare și inovare sunt cei care pot câștiga, la sfârșit, cu mult mai mult decât au investit. <<<

About Author

Raluca Bajenaru

Leave A Reply