Ziua Mondială a Sănătății, marcată pe 7 aprilie, evidențiază importanța accesului tuturor la servicii esențiale de sănătate, deviza de anul acesta fiind ”Sănătate pentru Toți”; indiferent de statutul economic sau social, de vârstă sau de rezidență, întreaga populație trebuie să aibă asigurat accesul la servicii medicale, se subliniază într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.
”Numai împreună cu toții – pacienți, cadre medicale, autorități sanitare, autorități locale – vom putea avea grijă de sănătatea noastră. Mulțumesc medicilor, asistenților medicali, infirmierilor pentru efortul depus în asigurarea asistenței medicale. Mulțumesc și celorlalte categorii de personal care lucrează în unitățile sanitare și care fac posibilă funcționarea acestora. Pacienților le transmit să fie încrezători în cadrele noastre medicale și în eforturile depuse de noi pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate și medicamente”, a spus Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, cu această ocazie.
În România, chiar şi persoanele care nu sunt asigurate beneficiază de un set de servicii esenţiale prin pachetul minimal, care le permite accesul la asistenţa medicală pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală, pentru supravegherea şi depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic, pentru monitorizarea sarcinii şi lăuziei, pentru planificarea familială şi pentru o serie de tratamente dentare. Totodată, aceste persoane pot fi incluse, după caz, indiferent de statutul lor în privinţa asigurării sociale de sănătate, în programele naţionale de sănătate, care ţintesc tratarea unor boli grave, costisitoare.
În concordanţă cu recomandările Organizației Mondială a Sănătății de extindere progresivă a acoperirii riscurilor de sănătate, în funcţie de disponibilitatea unor noi resurse financiare, CNAS a dezvoltat programele naţionale de sănătate pe care le gestionează prin includerea în acestea de noi boli, activităţi şi tratamente. Unul din cele mai relevante exemple în acest sens este cel al programului de boli rare, care la ora actuală ţinteşte un număr de 23 de boli, faţă de doar 3 boli în urmă cu un deceniu.
Totodată, în ultimii doi ani CNAS a facilitat progresiv accesul pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie pe mai multe arii terapeutice, prin contractele de tip cost-volum/cost-volum rezultat. Probabil cele mai cunoscute dintre aceste contracte sunt cele pe aria terapeutică a hepatitei cronice virale C, care au permis într-o primă etapă tratarea fără interferon a 5.860 pacienţi, ţinta pentru a doua etapă, aflată încă în derulare, fiind mult mai ambiţioasă – 12.000 pacienţi.
Creşterea accesului beneficiarilor sistemului de asigurări sociale de sănătate la tratamente este una din principalele ţinte şi ale Contractului-cadru care a intrat în vigoare la 1 aprilie. Astfel, s-a prevăzut posibilitatea obţinerii medicamentelor compensate şi a efectuării investigaţiilor paraclinice oriunde în ţară. Totodată, noile reglementări creează premisele depistării cât mai timpurii a unor afecţiuni grave, precum cele oncologice şi hepatitele cronice.
Prin aceleaşi acte normative s-au pus bazele dezvoltării unor noi servicii şi specialităţi medicale în ambulatoriu, cum ar fi serviciile de diagnostic-caz şi specialităţile medicale oncologie-hematologie pediatrică, cardiologie pediatrică, pneumologie pediatrică, nefrologie pediatrică, gastroenterologie pediatrică şi îngrijiri paliative.
