Adina Geană, Director General în cadrul Direcţiei Generale de Management a CNAS: Problema numărul
 unu în sănătate este 
organizatorică, nu financiară

0

Johana Toma

Politizarea sistemului până la nivelele de bază, mentalităţile şi principiile de funcţionare învechite menţin sistemul de sănătate în afara unei reforme reale, în ciuda faptului că acest cuvânt a fost folosit până la demonetizare. Adina Geană, director în cadrul CNAS, consideră că beneficiul adus de coplată este concurenţa reală între furnizorii de servicii medicale. >>>

46_47

– Se vorbeşte foarte mult, în ultima perioadă, în special din momentul adâncirii crizei financiare în România, despre problemele existente în sănătate. Care este percepţia dvs. ?

– Problema sistemului de sănătate nu este, aşa cum identifică toată lumea în ultimii trei-patru ani, exclusiv de nivel financiar. Am să vă răspund uşor atipic şi spun că problema numărul unu este de natură organizatorică. În sensul în care noi dorim să facem un sistem să fie performant păstrând o mentalitate sau, dacă vreţi, anumite principii de funcţionare, care sunt foarte, foarte depăşite.

Avem o problemă de abordare a sistemului. Deşi ştim ce am vrea, modul în care ne propunem să obţinem ceea ce ne dorim nu este unul actualizat. Ne vine foarte greu să renunţăm la cutume. Suntem atât de rodaţi în mecanisme ale sistemului de sănătate utilizate de o perioadă foarte lungă de timp încât am ajuns să ne fie foarte greu să renunţăm la ele.

– Ce anume ar fi de făcut? O nouă strategie ar putea schimba ceva ?

– Pentru a implementa ceva nou este, într-adevăr, nevoie de o viziune susţinută printr-o strategie. Din păcate însă, acest “strategie”, cuvânt foarte des folosit, s-a demonetizat foarte mult din punctul meu de vedere. Se pare că este singurul domeniu în care ne-am actualizat: în terminologie. Marea provocare cu această viziune nu o reprezintă definirea ei, cât implementarea. Din păcate, mulţi nu recunoaştem că suntem puţin depăşiţi la capitolul mentalitate şi nu reuşim să punem sistemul pe roţi.

Peste tot în lume, în orice sistem, nu doar în cele de sănătate, există o rată a schimbării. Cutuma în România arată exact inversul, din păcate. Aici, rata schimbării este extrem de scăzută, în special acolo unde ar fi necesară pentru a împinge sistemul înainte. Sunt mulţi care justifică acest lucru prin faptul că sistemul este politizat. Este adevărat. Dar şi această politizare este o cutumă la noi.

– Mai concret, ce implică această cutumă ?

– Politizarea are loc la nivelele inferioare şi nu la cele superioare, iar acest lucru nu este benefic. Când spun că nu politizăm corect, vă pot da un exemplu, cel al politicilor de sănătate. Acestea trebuie gândite de oameni politici care apoi să le monitorizeze şi să le asigure eficienţa. Dar trebuie să existe o bază care nu trebuie politizată, o bază care să implementeze aceste politici şi care să aibă continuitate în activitate.

Sunt lucruri care ţin de organizarea determinată, după cum spuneam, de cutumă şi de politic. Pentru mine aceasta reprezintă o problemă a sistemului de sănătate în România. Cei care ar trebui să facă politică au pretenţii de tehnocraţi, iar cei care ar trebui să execute fac politică. Sistemul este răsturnat tocmai pentru că politica nu este corect înţeleasă ori nu e coerentă. În programele de guvernare se promit lucruri care până la sfârşitul mandatului nu mai pot fi identificate ca îndeplinite. Coerenţa într-un sistem nu este niciodată asigurată prin programe care să dureze doi ani. Sănătatea este un lucru care se proiectează pe termen lung. Un exemplu îl constituie programele de vaccinare. Acestea nu se fac pentru un an, doi, cinci. Se fac pe perioade nedeterminate pentru că trebuie să cuprindă toate generaţiile viitoare. Nu contează culoarea politică a celor care fac astfel de programe. Ele trebuie să funcţioneze pentru binele populaţiei, nu doar până când expiră mandatul.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

About Author

Medica Academica

Leave A Reply