Cel mai mediatizat virus gripal din istoria omenirii,
A/H1N1, îngrijorează guvernele lumii nu atât prin agresivitatea lui asupra organismului uman, ci prin contagiozitate. Cei mai vulnerabili la a contracta virusul gripei porcine sunt tinerii. La nivel mondial, numărul persoanelor afectate de noua variantă de gripă se află în continuă creştere.
Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au constatat că majoritatea cazurilor pandemice apar la adulţii tineri, conform raportărilor din Canada, Chile, Japonia, Anglia şi SUA. „Motivul principal este circulaţia persoanelor. De asemenea, cei vulnerabili la noua gripă sunt elevii. S-a observat că, în Anglia, cea mai afectată ţară, rata îmbolnăvirilor a scăzut atunci când copiii au intrat în vacanţă”, a declarat dr. Victor Olsavszky, reprezentantul OMS pentru România.
În mai multe ţări, cazurile depistate la populaţia tânără apar în şcoli, înainte de a fi descoperite în comunitate Cei mai mulţi dintre pacienţii internaţi cu noua gripă sunt cei care suferă de boli fatale sau persoanele în vârstă. Deoarece boala se extinde în comunitate, vârsta medie a celor afectaţi pare să crească în ritm lent. Surprinzător este faptul că modelul pandemic diferă de gripa sezonieră, unde maladia interesa cel mai des persoanele de peste 65 de ani.
Conform OMS, tabloul epidemiologic al pandemiei nu este încă foarte clar, deoarece în multe ţări virusul gripei sezoniere şi A/H1N1 se află, împreună, în circulaţie, pandemia fiind la început. Conform articolului Evaluarea severităţii noii pandemii gripale provocată de A/H1N1, apărut pe site-ul BMJ 2009;339:b2977 se spune „estimările cantitative ale severităţii noii tulpini de virus gripal A/H1N1 sunt esenţiale pentru planificarea îngrijirii sănătăţii în următoarele luni. Deciziile cu privire la aplicarea unor măsuri de carantină primară, cum ar fi închiderea şcolilor, vor depinde de ponderea numărului de cazuri ce pot fi prevenite (implicit de decese), raportată la impactul social al respectivelor măsuri”.
Tot OMS menţionează că, deşi factorii de risc pentru pandemie nu sunt cunoscuţi în totalitate, existenţa bolilor cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau cancerul sunt considerate a fi tocmai factori de risc. Astmul şi alte forme de boli respiratorii raportate stau, în multe ţări, la baza condiţiilor asociate cu un risc extins de pandemie severă. Autorităţile din România se declară a fi pregătite în estimarea perioadei în care ar putea apărea vârful unei eventuale epidemii de gripă porcină, în funcţie de dinamica îmbolnăvirilor.
„În acea perioadă vom lua măsurile punctuale, astfel încât să prevenim extinderea îmbolnăvirilor în colectivităţi. În luna iulie, Institutul Cantacuzino a primit, de la institutul de resort din Londra, două variante ale tulpinilor de virus, care au fost transmise tuturor producătorilor de vaccin. Estimăm ca până la sfârşitul anului, Institutul Cantacuzino să pună deja pe piaţă cinci milioane de doze, urmând să continue producţia şi la începutul anului viitor. Recomandarile OMS şi ale Centrului European de Control al Bolilor Transmisibile prevăd vaccinarea a minimum 20% din populaţie, mă refer nu numai la serviciile medicale ci şi la cele publice”, a declarat dr. Alexandru Rafila, consilier personal al ministrului Sănătăţii.
În ceea ce priveşte vaccinarea sezonieră antigripală, ea nu va fi neglijată de autorităţile sanitare în favoarea pregătirii vaccinului A/H1N1. Potrivit dr. Alexandru Rafila, vaccinarea sezonieră va debuta anterior, în luna octombrie. Nu există nici o contraindicaţie în administrarea ambelor vaccinuri. „Oricum acestea se fac secvenţial, nu în acelaşi timp”, a subliniat dr. Rafila. Vaccinarea contra gripei porcine nu este obligatorie, însă pentru persoanele aflate în serviciile publice recomandarea este una fermă.
Dr. Victor Olsavszky a declarat că una din recomandările OMS şi UE se referă la ierarhizarea priorităţilor privind categoriile de risc supuse vaccinării. „Spre deosebire de vaccinarea antigripală sezonieră, în care persoanele în vârstă şi tarate erau grupele de risc, în vaccinarea pandemică primii vizaţi sunt personalul medical, femeile gravide, copii şi adulţii cu probleme respiratorii”, a subliniat dr. Victor Olsavszky. Printre măsurile impuse de noua pandemie se numără strategia privind administrarea corectă a antiviralelor şi implicarea medicilor de familie în prevenţie şi în depistare.
Cine este A/H1N1?
În majoritatea ipostazelor, virusul gripal este de tip RNA şi are o structură destul de complexă, cu mai multe straturi externe. Învelişul exterior este responsabil de alipirea lui la celulele epiteliale ale tractului respirator. A/H1N1 a fost denumit de cercetători virus reasortant cvadruplu, deoarece ar conţine două gene găsite în virusurile gripale cu circulaţie printre porci și altele două găsite în virusurile aviare. Simptomele bolii porcine sunt: febră moderată, afectarea organelor respiratorii superioare (a naso-faringelui), mai rar cu manifestări gastro-enterice, cu rare tendinţe de complicaţii.
Contractarea virusului se face prin tuse şi strănut. Mortalitatea survine la persoanele cu imunitate scăzută, stresate, cu rezistenţa slăbită succesiv în urma unor boli cronice, la fel ca şi la toate celelalte gripe sezoniere. Primele îmbolnăviri au fost raportate, la OMS, de Mexic, în aprilie 2009. Primul caz confirmat de gripa A/H1N1 în România a fost pe data 27 mai 2009, la o femeie de 30 de ani, venită de la New York pe 23 mai, după ce a făcut o escală la Paris. Conform noilor recomandări, ţările nu mai sunt obligate să raporteze numărul de îmbolnăviri din cauza fondurilor imense ce se pot pierde în această activitate. Noua strategie vizează evaluarea numărului de îmbolnăviri, prin sondaj.