Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Alcoolicii şi-ar putea plăti spitalizarea

    Alcoolicii şi-ar putea plăti spitalizarea

    0
    By Redactia Medica Academica on November 10, 2010 2010, Lexmedica


    ONG-urile care se ocupă de pacienţii cu afecţiuni mintale au primit drept de acces în toate unităţile de psihiatrie, iar pacienţii cu asemenea afecţiuni vor putea desemna un reprezentant convenţional care să îi asiste pe durata tratamentului medical, conform unor modificări la Legea sănătăţii mintale aprobate de Guvern. Potrivit unei iniţiative legislative promovate în Parlament, beţivii ar urma să-şi plătească cheltuielile de spitalizare, întrucât consumul excesiv de alcool este considerat a fi o acţiune voluntară care duce la alterarea stării de sănătate. >>>

    Legea nr.487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice a fost modificată în conformitate cu Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

    Principala modificare priveşte posibilitatea pacienţilor cu afecţiuni psihice de a desemna ca reprezentant convenţional o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu, care să îi asiste sau să îi reprezinte pe durata tratamentului medical. Conform legii, personalul medical este obligat să informeze pacientul cu privire la acest drept.

    Este important de evidenţiat faptul că noua instituţie a reprezentantului convenţional nu se confundă cu cea deja reglementată a reprezentantului legal, respectiv persoana care va sprijini pacientul în cazul în care acesta a fost declarat lipsit de capacitate deplină de exerciţiu.

    Conform legii, reprezentantul convenţional va putea fi desemnat în baza unei convenţii-model, cu titlu gratuit, încheiate în formă scrisă şi semnată în prezenţa unui martor, cu respectarea condiţiile cerute de lege, şi anume:

    – 
o persoană poate avea în acelaşi timp un singur reprezentant convenţional;

    – 
reprezentarea convenţională este limitată numai cu privire la asistarea sau reprezentarea persoanei în ceea ce priveşte internarea şi tratamentul medical, inclusiv drepturile sale pe durata tratamentului;

    – 
convenţia-model trebuie să cuprindă declaraţia expresă a celui reprezentat referitoare la împuternicirea dată reprezentantului convenţional de a decide cu privire la aplicarea tratamentului prin electroşocuri.

    O altă noutate legislativă este reprezentată de acordarea dreptului de acces în toate unităţile de psihiatrie a organizaţiilor neguvernamentale (ONG). Până acum, ONG-urile puteau intra în incinta unităţilor de psihiatrie numai cu aprobarea expresă a directorilor unităţilor.

    În noua formă a legii se păstrează însă prevederile referitoare la gratuitatea asistenţei medicale pentru bolnavii psihici monitorizaţi prin sistemul de asistenţă ambulatorie şi la suportarea cheltuielilor cu medicamentele din Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate.

    Consumul de alcool – acțiune voluntară

    Pacienţii internaţi în centrele de urgenţă în stare de intoxicaţie etilică acută voluntară (beţie voluntară) ar putea fi obligaţi la plata cheltuielilor de spitalizare, potrivit unui proiect de lege înscris pe 27 septembrie pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor şi aprobat deja de către Senat.

    Pe de o parte, modificarea propusă ar constitui o sursă de finanţare suplimentară pentru sistemul medical într-o perioadă de criză economică, iar pe de altă parte aceasta i‑ar responsabiliza pe cei care ar putea ajunge într-o astfel de situaţie. În momentul de faţă ponderea pacienţilor cu etilism acut care se prezintă în urgenţă este semnificativă, iar cheltuielile ocazionate de asistarea şi tratarea acestor pacienţi sunt importante.

    Şi la nivelul Uniunii Europene există recomandări privind reducerea efectelor negative ale abuzului de alcool, deoarece s-a constatat că 7,4% din totalul cazurilor de boală şi deces prematur sunt cauzate de acest flagel.

    Noua propunere legislativă este în spiritul Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede ca daunele aduse sănătăţii unei persoane, respectiv cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată, să fie suportate de către persoana care le-a cauzat. Pe cale de interpretare, putem considera consumul excesiv de alcool ca un act voluntar cu consecinţe grave asupra sănătăţii, care ar trebui să fie suportate de către persoana care le‑a cauzat, inclusiv în ceea ce priveşte latura pecuniară.

    Guvernul a criticat proiectul de lege în forma prezentată, susţinând că nu se poate determina facil şi clar caracterul voluntar al intoxicaţiei etilice acute.

    În mod evident măsura pusă în discuţie nu este o restricţionare a accesului la serviciile medicale, pacienţii în stare de intoxicaţie etilică acută voluntară fiind primiţi şi trataţi în unităţile sanitare. Este vorba numai de includerea asistenţei medicale acordate în asemenea cazuri în cadrul serviciilor care nu sunt decontate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contravaloarea acestor servicii ar urma să fie stabilită prin contractul-cadru. <<<

    Elena Sima, avocat, Societatea Civilă de Avocaţi “Serban, Mareş şi asociaţii” esima@serbanmares.ro

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    Consecințele încadrării medicilor ca funcționari publici din perspectiva săvârșirii infracțiunii de luare de mită

    Conflictul de interese– riscuri incidente în activitatea desfășurată de medici

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.