Anemia feriprivă este de cele mai multe ori consecința pierderii mici și repetate de sânge, ceea ce face ca deficitul de fier și anemia să se instaleze treptat, potrivit dr. Daniela Baltă, medic de familie, invitată într-o discuție pe platforma Pacientul 2.0 cu Anca Serea, pacient cu anemie severă. Pierderea fierului are loc ințial la nivelul depozitelor (scade feritina), ulterior se constată scăderea saturației transferinei, pentru ca abia în final să apară anemia, respectiv scăderea nivelului hemoglobinei. Terapia cu fier va corecta inițial hemoglobina, ulterior crește saturația transferinei, pentru ca în final să se corecteze și feritina (depozitele de fier se refac ultimele).
În organismul unui adult există 4-5 g de fier – cam cât cântărește un cui. De aceea, în momentul în care pierdem o mică parte din această cantitate foarte mică încep să se apară simptome și semne ale deficitului de fier. Există două mari segmente ale populației frecvent afectate de anemie sau deficit de fier: FEMEILE – o femeie din trei suferă de anemie. În cazul femeilor gravide, aproape 40% (aproape o femeie din două) au deficit de fier și segmentul copiilor până la vârsta preșcolară (5 – 6 ani), unde procentul este de asemenea de aproximativ 41% . Pentru a stabili dacaă există deficit de fier, este nevoie de trei analize: hemoglobina, feritina serică și TSAT, adică saturația transferinei. Se consideră anemie când valoarea hemoglobinei scade sub 11g/dL la copil și la femia gravidă, sub 12 g/dL la femei, sub 13g/dL la bărbați.
Este important ca fierul să fie monitorizat din uter, plecând de la mamă. Un copil născut la termen, cu depozite normale de fier și alimentat natural în primele 4-6 luni nu are nevoie de suplimentarea fierului. Copilul alimentat artificial va trebuie să primească preparate de lapte fortifiate, cu doze de fier supimentar. După 4-6 luni, o dată cu diversificarea alimentației apare și necesitatea suplimentării cu fier a dietei. Așadar profilaxia anemiei feriprive trebuie începută de la gravidă, sugar și copilul mic. Anemia prin deficit de fier poate determina o întârziere a dezvoltării cognitive, ba chiar există o asociere cu sindromul ADHD, întâlnit la copiii sub 7 ani.
Absorbția fierului în dieta vegană și vegetarienă este mult mai slabă 10%, față de 30% din fierul de origine animală. Pentru a suplini alimentele de origine animală, se recomandă consumul mai mare de vegetale verzi, semințe, nuci, ou, pește. Nu este obligatoriu ca o persoană vegetariană/vegană să aibă și deficit de fier, poate suplini necesarul de fier din alte surse.
Cele mai frecvente simptome ale anemiei feriprive sunt: oboseală, slăbiciune, amețeală, dureri de cap, dificultate de concentrare, palpitații, întreruperea temporară a văzului și auzului, dificultate la respirație, incapacitate de concentrare, paloarea pielii, căderea parului. Anemia feriprivă nu poate duce la pierderea unei sarcini, însă va fi o sarcină mai greu de suportat pentru mamă din cauza oboselii, iar copilul cu siguranță se va naște cu anemie. În acest caz, medicul recomandă suplimentarea cu fier începând cu vârsta de două luni. Medicul recomandă sarcinile spațiate, adică între sarcini să existe o perioadă de 2 -3 ani în care femeia să își refacă rezervele de fier pentru următoarea sarcină.
