Măştile faciale de uz medical sunt introduse de importatori în țară pe responsabilitatea producătorului, în baza declaraţiei de conformitate emisă de acesta, iar în România nu s-a testat nici măcar un tip sau o marcă de mască folosită de către consumatori, respectiv profesioniştii din domeniul medical, atrage atenția Asociația Pro Consumatori, într-un comunicat de presă. În perioada 17 aprilie – 17 iulie 2020, țările membre UE au notificat pe platforma Safety Gate 91 de mărci de măşti neconforme, însă România nu figurează pe lista ţărilor care au făcut astfel de notificări; 8 din 10 mărci de măşti neconforme din cele notificate pe Safety Gate sunt fabricate în China, iar 4 din 10 mărci de măşti neconforme au fost notificate de Belgia, menționează Asociația.
Asociația Pro Consumatori (APC), membră a Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC), a lansat Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor ”Tu știi ce mască porţi?” Experţii APC au cumpărat 15 mărci de măşti din cele comercializate în farmacii şi hipermarketuri şi le-au analizat din punctul de vedere al informaţiilor menţionate pe etichetele acestora raportat la prevederile legale din OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor (dreptul consumatorilor de a fi informați corect), la cele din standardul SR EN 149+A1:2009 Aparate de protecţie respiratorie. Semi-măşti filtrante împotriva particulelor. Cerinţe, încercări, marcare, respectiv din standardul SR EN 14683+AC:2019 Măşti faciale de uz medical. Cerinţe şi metode de încercare. Concluzia experţilor APC a fost că doar trei din cele 15 mărci respectă prevederile celor două standarde şi legislaţia conexă a acestora. În ceea ce priveşte menţionarea de către producători pe etichetele măştilor analizate a parametrului tehnic cu privire la eficienţa de filtrare a particulelor, doar două din cele 15 mărci analizate prezintă această caracteristică drept fiind de cel puţin 95%.
“În fiecare zi ni se repetă de sute de ori pe posturile de radio şi televiziune mesajul ”Poartă mască, arată că îţi pasă!”, dar nicio instituţie a statului român nu a întreprins vreo acţiune de control pentru a verifica dacă măştile comercializate în România corespund nevoii de a proteja consumatorii şi profesioniştii din domeniul medical împotriva SARS-CoV-2. Oricine poate produce sau importa măşti de protecţie fără prea mari probleme atât de ordin tehnic, cât şi legal. 8 din 10 români poartă măști de şantier, care îi protejează doar de praful grosier, nicidecum împotriva microorganismelor cunoscute sub denumirea de bacterii şi virusuri. Pentru unele persoane, în special tinere, masca a devenit un accesoriu vestimentar, iar unii producători au speculat acest lucru şi au produs tot felul de măşti monocromatice sau policrome, mai mult sau mai puţin haioase. Măștile faciale sunt doar o afacere, iar de obligativitatea purtării acestora au profitat importatorii, farmaciile şi hipermarketurile, care au avut şi au încasări substanţiale din vânzarea lor. Înainte de declararea primei stări de urgenţă, 16 martie 2020, o mască facială se vindea în farmacii cu 25 sau 50 de bani, în prezent preţul lor în farmacii a ajuns la 4 lei bucata. Guvernul României ar fi putut plafona preţul la echipamentele individuale de protecţie (măști și viziere) încă din data de 16 martie 2020, când a fost declarată prin decret prezidenţial starea de urgenţă, dar nu a făcut-o, fapt ce a încurajat specula cu aceste produse. Ministerul Sănătăţii nu a făcut verificări nici măcar în privinţa echipamentelor de protecţie destinate cadrelor medicale. Cauza infectării cadrelor medicale din România o constituie echipamentul de protecție (combinezoane, măști etc.) neconform sau contrafăcut achiziționat la prețuri de câteva ori mai mari.”, a afirmat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori.
Importatorii/producătorii de măşti faciale de uz medical sunt înregistraţi într-o bază naţională de date gestionată de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM) doar în baza prezentării unor documente. ANMDM nu verifică dacă măştile faciale de uz medical îndeplinesc cerinţele privind performanţele din standardul SR EN 14683, a subliniat reprezentantul APC.
”Dr. Russel Blaylock, expert în sănătate și autor a numeroase articole și cărți consideră că acest virus este o infecție relativ benignă pentru marea majoritate a populației și că majoritatea grupului cu risc supraviețuiește, din punct de vedere al unei boli infecțioase și din punct de vedere epidemiologic, lăsând virusul să se răspândească prin populația sănătoasă vom ajunge la un nivel al imunității efective destul de repede, care va pune capăt acestei pandemii rapid și va preveni revenirea acesteia iarna viitoare. Între timp, trebuie să protejăm populația cu risc evitând contactul strâns, sporind imunitatea acestora cu compuși care stimulează imunitatea celulară și, în general, să îi îngrijim. În 2010, Academia Națională de Științe din SUA a declarat că, în cadrul comunității, măștile de față nu sunt proiectate sau certificate pentru a proteja purtătorul de expunerea la pericolele respiratorii,” a afirmat dr. Mirela Strant, medic de familie.
Măștile de protecție sunt dăunătoare dacă nu sunt folosite corespunzător, mai ales dacă oamenii care le poartă pe față desfășoară activități sportive chiar si in spatiile deschise, a menționat și Ingrid Bălan, medic specialist pediatrie. ”Astfel, cantitatea de dioxid de carbon pe care o inhalezi în timpul sportului crește vertiginos, privând creierul de o oxigenare optimă dacă porți masca pe față. Și dacă o faci pe o perioadă mai lungă de timp, scade saturaţia în oxigen a plămânilor. Referitor la acest subiect, editorialul New York Daily News ne informa la data de 7 mai că doi elevi chinezi în vârstă de 14 ani au murit în timp ce au fost obligați să poarte măștile pe față în sala de sport.
La data de 16 mai, un articol publicat în același editorial ne informa că un bărbat în vârstă de 26 ani din Wuhan, China, a suferit un episod sever de pneumotorax, după ce a alergat peste doi kilometri cu masca de protecție pe față. În cazul de faţă’, medicii au descoperit că plămânul stâng al bărbatului s-a comprimat cu 90 la sută, deplasându-i inima în partea dreaptă a corpului. Iar dacă ne gândim că în România sunt zeci de mii de oameni suferinzi de boli respiratorii sau pulmonare cronice care nu ştiu că au o contraindicaţie de a purta masca de protecţie, atunci riscurile utilizării acesteia pe o perioadă îndelungată în spațiile închise sunt şi mai ridicate. De altfel, un neurochirurg celebru din SUA, dr Russel Blaylock avertizează că măștile prezintă riscuri severe pentru persoanele care le poartă şi recomandă limitarea pe cât posibil a purtării lor, dacă acestea nu suferă de vreo infecţie respiratorie. Astfel, purtarea măștii este asociată cu multe probleme de sănătate pentru oamenii care le poartă, numeroase studii de specialitate confirmând această ipoteză. Dr Blaylock ne spune în mod constant că aceste probleme pot varia de la dureri de cap până la hipoxie sau la alte complicații grave, care pot pune viața în pericol a persoanelor care poartă masca de protecţie. În ceea ce privește cauza durerilor de cap, cea mai mare parte a dovezilor indică hipoxia și /sau hipercapnia drept cauză a lor, reprezentând reducerea oxigenării sângelui (hipoxie) printr-o creștere a nivelului de dioxid de carbon în sânge (hipercapnie). Un studiu intitulat „Effectiveness of N95 respirators versus surgical masks against influenza” publicat la începutul lunii februarie în China a analizat evidenţele bazelor de date ştiinţifice în care se regăseau 9.171 participanţi şi a concluzionat că purtarea măştilor N95 comparativ cu măştile chirurgicale nu este asociată deloc cu un risc mai scăzut de a capta gripa sau alte infecţii virale, nefiind diferenţe majore între cele două tipuri de măşti. Astfel, nu se recomandă purtarea măştilor N95 de către publicul larg, fiind o măsură total ineficientă, în ciuda faptului că am sesizat destule persoane care le utilizează zi de zi. Studiul „Headaches associated with personal protective equipment-a cross sectional study among frontline healthcare workers during Covid -19” publicat in luna mai a anului 2020 a analizat evoluţia stării de sănătate a 158 de cadre medicale din Singapore care au fost obligate să poarte măştile N95 şi ochelarii de protecţie în timpul pandemiei cu Covid-19, iar rezultatele au fost destul de îngrijorătoare, întrucât 81% din asistentele şi medicii de acolo au început să aibă dureri de cap. De aceea, solicit autorităților noastre să gândească în cel mai scurt timp niște soluții constructive, în așa fel încât copiii și adultţi să nu fie obligaţi să poarte masca de protecție în spațiile închise, fiindcă în acest mod se poate preveni declanșarea unor probleme de sănătate”, a afirmat dr. Ingrid Bălan. Atât timp cât riscul de infectare cu Covid 19 în rândul copiilor tinde către 0 fără ca ei să fie vectori de contaminare în rândul membrilor comunităţii, nu este firesc să fie obligaţi să poarte masca pe față în timpul desfăşurării unei activităţi intelectuale sau sportive în incinta şcolilor, fiindcă aceasta poate să le facă mai mult rău decât bine, a adăugat aceasta.
