Incidența accidentelor vasculare cerebrale (AVC) în România se situează peste media europeană, la fel ca și mortalitatea cauzată de acestea. Totuși, survenirea AVC-urilor ar putea fi redusă cu 80% prin prevenție, avertizează Asociația Națională pentru Protecția Pacienților care a lansat recent „Schimbă Ritmul”, un program amplu de informare și conștientizare despre efectele fibrilației atriale (FA) și implicit a riscului apariției celor mai grave accidente vasculare cerebrale.
“Peste 8200 de morți premature și peste 6000 de vieți distruse, ale pacienților și ale celor apropiați, pot fi evitate printr-un management eficient al fibrilației atriale, prin politici publice funcționale și prin acces neîngrădit la servicii medicale și tratament eficient. Obiectivul campaniei este să pună fibrilația atrială pe lista scurtă a priorităților din Sănătate pentru că avem o șansă reală să scădem numărul victimelor accidentelor vasculare cerebrale”, a subliniat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacientului.
Pacienții cu fibrilație atrială, risc de mortalitate cu 70% mai mare în cazul unui AVC
Accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea şi reduc cu 40% rata de recuperare. Astfel, în fiecare an, peste 3000 de români pot supraviețui unui astfel de AVC prezentând pareze, dificultăți de vorbire și alte dizabilități; două treimi dintre aceștia nu vor mai fi în viață la un an de la survenirea AVC-ului.
”Este nevoie de un program mai amplu de prevenție care să vizeze toți factorii de risc în bolile cardiovasculare – diabet zaharat, dislipidemii. Detecția FA nu este ușoară pentru că nu are simptome sau are simptome nespecifice, iar atunci când pacienții ajung la neurolog, vin deja cu AVC pe care l-au făcut pentru că nu au fost diagnosticați cu FA și, deci, nu au primit tratament”, a spus prof. dr. Bogdan-Ovidiu Popescu, președintele Societății de Neurologie din România.
Fibrilația atrială reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, a subliniat și dr. Ana Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă, Spital Clinic Colțea București, secretar al Grupului de Lucru de Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie. ”Această afecțiune poate face ravagii chiar înainte de a “vorbi” prin simptome. De aceea este necesară detecția fibrilației atriale prin screening cel puțin la anumite categorii de pacienți, cum ar fi cei cu vârsta peste 65 ani, cei care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un accident ischemic tranzitor, precum și purtătorii de stimulatoare cardiace sau defibrilatoare. Tratamentul anticoagulant este esențial – preferabil cu noile anticoagulante orale. Conduita optimă este bazată pe comunicare medic-pacient, cu împărtășirea cunoștințelor și înțelegerea nevoilor fiecărui pacient. Prevalența crescută a fibrilației atriale și potențialul evolutiv către complicații severe justifică implementarea unor politici de sănătate publică adresate acestei afecțiuni“, a spus dr. Vintilă. Aceasta a adăugat că pacientul care ia tratament cu anticoagulante riscă sângerări, astfel încât trebuie luat în considerare raportul risc/beneficiu; de asemenea, screeningul ar trebui realizat de către medicul de familie, dar pentru că pacienții se prezintă la medic pentru alte probleme și timpul este limitat, este posibil ca unele cazuri să nu fie diagnosticate la timp. Tratamentele pentru FA recomandate prin ghiduri internaționale permit un bun control al bolii și previn astfel cu succes AVC-ul și celelalte complicații secundare, însă în România nu există un program funcțional de identificare a pacienților și acces egal la tratament eficient.
“Pentru un bun control al afecțiunii este esențial ca pacientul să beneficieze de un diagnostic precoce și de un tratament corect. Sunt necesare cunoașterea simptomelor, verificarea personală a pulsului și controlul periodic la medic. Examenul clinic sistematic poate depista tulburarea de ritm, iar investigațiile suplimentare pot confirma diagnosticul. Tratamentul trebuie instituit cât mai precoce, iar pacientul trebuie informat și conștientizat asupra importanței lui. Comunicarea medic-pacient eficientă, bazată pe încredere poate contribui în mod esențial la succesul terapiei, la creșterea complianței, aderenței și persistenței la tratament”, a explicat dr. Daniela Mihaela Baltă, medic primar, membru în grupul CardioMF al Societății Naționale de Medicina Familiei.
Conform studiilor, aderența pacienților la tratament al FA este de sub 50%, iar nivelul de informare a publicului larg este, de asemenea, sub 50%.
