Norvegia pune la dispoziția statului român 1,3 milioane de euro pentru derularea unui proiect care își propune desfășurarea unui screening național pentru HIV și virusurile hepatitice, precum și elaborarea unui registru electronic al pacienților cu hepatită C. La finanțarea norvegiană, statul român, prin Ministerul Sănătății, va adăuga o contribuție de 15% din valoarea menționată.
Proiectul „Imbunătăţirea prevenirii și controlului HIV/SIDA și a Hepatitei B și C în Romania”, derulat de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals”, se va desfășura pe o perioadă de doi ani, începând cu 1 mai a.c. până la 30 aprilie 2016. În acest context, se va realiza un studiu privind mentalitățile și comportamentele populației generale privind infecția cu HIV/SIDA, virusurile hepatitice B (HVB) și C (HVC) și se va derula o campanie de informare și educare cu focalizare specială pe consumatorii de droguri. Asigurarea continuității programului de schimb de seringi pentru utilizatorii de droguri injectabile și acordarea unei atenții speciale populației de etnie romă se află, de asemenea, printre obiectivele proiectului.
„Prin acest proiect, oamenii se pot testa gratuit pentru infecția cu virusurile hepatitice și HIV. O treime din proiect este dedicată exclusiv populației la risc, în timp ce două treimi se concentrează pe screening, diagosticare și acces la terapie”, a spus prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals”, în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că anul acesta vor fi realizate aproape 35.000 de testări doar pentru HVC.
Adicția, o boală cronică
În ultimii doi ani, 30% dintre persoanele nou diagnosticate cu HIV în România s-au infectat prin consum de droguri injectabile. Utilizatorii de droguri au și alte probleme de sănătate – peste 80% dintre ei au hepatită cu virus C, mulți au tuberculoză și probleme de sănătate mintală.
„Adictia trebuie privită ca o boală cronică, așa cum este diabetul. În Statele Unite, din 1995, a fost introdus ca disciplină în toate facultățile de medicină studiul dependenței ca boală cronică. 70% dintre pacienții care vin în centrul nostru de tratament au sub patru clase, 25% dintre ei nu au locuinte”, a spus dr. Adrian Abagiu, de la Centrul de Servicii Integrate pentru Tratamentul Toxicodependentilor AENA din cadrul Institutului de Boli Infecțioase “Matei Bals”.
Proiectul este complementar altor activități desfășurate de ONG-uri, a afirmat Maria Georgescu, director executiv Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), unul dintre partenerii proiectului. „Ne ajută să continuăm demersurile pentru o testare cât mai timpurie. Activitățile de informare și de educare și testarea cu consiliere pre și post testare sunt esențiale pentru depistarea afecțiunilor la timp și pentru prevenirea răspândirii infecțiilor. Multe dintre persoanele cu grad ridicat de risc nu au acces la servicii medicale pentru că nu au acte, nu au o locuință. Este important să păstrăm accesul la aceste fonduri pentru că serviciile de care au nevoie oamenii nu pot fi acoperite întotdeauna de la bugetul de stat pentru simplul motiv că aceștia nu pot fi asigurati”, a explicat directorul ARAS.
Conf. Dr. Alexandru Rafila, Consilier Personal al Ministrului Sanatatii a punctat, referindu-se la statutul socio-economic precar al persoanelor cu grad ridicat de risc că aceștia au, totuși, acces la pachetul minimal de servicii, însă trebuie să fie informați în legătură cu acest aspect. „Daca se vor defini pachetele de servicii medicale preventive, terapia opioida și schimbul de seringi și-ar putea găsi locul aici”, a spus acesta.
Infectiile cu HIV la utilizatorii de droguri au crescut de șapte ori
În perioada 2007-2013, numărul infecțiilor cu HIV în rândul utilizatorilor de droguri a crescut de la 4% în 2007 la 30,6% în 2012 și la 29,23% în 2013. Conform estimărilor Agenției Naționale Anti-Drog, în 2012, în București trăiau peste 10.000 de consumatori de droguri injectabile.
„Oamenii vin la noi din cauza diverselor complicații ale consumului de droguri, de exemplu, tromboflebitele și au o oarecare deschidere, mai ales dacă îi întâmpini cu empatie. Este important să ne adresăm și restului populației pentru a schimba atitudinea de stigmatizare pe care mulți o au la adresa consumatorilor de droguri. Prin reincluderea acestor persoane am câștiga mult mai mult”, a spus dr. Cristian Oană, din partea Societății Medicilor de Familie din România.
Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals” va lucra în cadrul acestui proiect cu patru ONG-uri – Asociația Română Anti SIDA (ARAS), Fundația „Parada”, Romanian Harm Reduction Network (RHRN) și Alianța de Luptă Împotriva Adicțiilor și Toxicomaniilor (ALIAT).
Finanțarea proiectului va fi asigurată prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, Programul RO 19, „Initiative în sănătatea publica”, existând posibilitatea extinderii implementării până în 2016. Norvegia colaborează cu UE prin intermediul Acordului încheiat în cadrul Ariei Economice Europene și oferă această finanțare în baza Granturilor SEE (Spațiul Economic European). Pentru perioada 2009-2014, contribuția Norvegiei este de 1,7 miliarde de euro, bani care vor fi puși la dispoziția ONG-urilor, instituțiilor de cercetare, sectoarelor publice din cele mai noi 12 state UE, dar și din Grecia, Portugalia, Spania.
