Un Raport al Academiei de Științe Medicale (ASM), semnat de președintele ASM, prof. dr. Irinel Popescu, atrage atenția asupra neregulilor și disfuncționalităților care se manifestă în competițiile pentru finanțarea proiectelor de cercetare, cu consecințe grave asupra rezultatelor concrete și recunoașterii pe care le așteptăm de la cercetarea științifică românească. În condițiile în care banii sunt și așa foarte puțini, deficiențele în evaluarea şi selecția proiectelor pentru finanțare poate avea un impact extrem de negativ pentru progresul unor proiecte viabile.
Deficiențele se referă la mai multe aspecte semnalate de membrii ASM în derularea programelor componente ale Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II, pentru perioada 2007 – 2014 (PN CDI II), aprobat prin HG 475/2007, cu completările ulterioare. Este vorba de atribuirea proiectelor în cadrul programelor „Resurse Umane“, „Idei“ (din 2012), dar și a programului „Parteneriate“ (lansat în 2013, în derulare). Neregulile vizează modalitatea de desfășurare a competițiilor, din perspectiva capacității tehnice existente, evaluarea proiectelor depuse, respectarea termenelor limită şi finanțarea proiectelor”, se arată în Raport.
În plus, la peste un an de când membrii Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) și-au dat demisia – în aprilie 2013, nu au fost numiți încă noii membri ai Consiliului. Academia de Științe Medicale cere numirea unor noi membri în CNCS, organismul care coordonează îndeplinirea PN CDI II, și rezolvarea tuturor deficiențelor astfel încât competiția pentru banii publici să fie corectă, transparentă și să conducă la rezultate.
Proiecte admise după deadline
Conform Raportului ASM, pe parcursul derulării programelor componente al PN CDI II au fost constatate probleme tehnice ale platformei online destinate depunerii proiectelor, inclusiv “admiterea unor aplicații care nu au fost finalizate și depuse în termenele limită stabilite succesiv”.
Raportul exemplifică cu o situație apărută în cadrul programului “Parteneriate”. Astfel, din totalul de 2.841 conturi deschise pe platforma UEFISCDI în data de 21 iunie 2013, ora 24:00 – deadlineul pentru depunerea proiectelor – 2.190 proiecte figurau ca „finalizate“, 10 conturi cu cereri de finanțare încărcate, dar nefinalizate, și 467 conturi în stare de lucru, respectiv 174 conturi inițiate. Totuşi, au fost depuse şi evaluate 2.203 de proiecte, iar UEFISCDI nu a explicat condițiile în care a apărut un număr suplimentar de cereri de finanțare (13 proiecte), față de numărul inițial al proiectelor depuse (2.190).
Deficiențe în evaluarea proiectelor
Potrivit Raportului ASM, unul dintre motivele importante care explică deficiențele în evaluarea proiectelor este faptul că după demisia în bloc a membrilor CNCS, în aprilie 2013, nu au fost numiți încă noii membri care să preia atribuțiile privind evaluarea și monitorizarea proiectelor din cadrul programelor „Resurse Umane“ și „Idei“.
“Având în vedere lipsa oricăror informații privind o nouă componență a CNCS sau transferul atribuțiilor CNCS către un alt organism cu atribuții în implementarea PN CDI II, inclusiv în ceea ce privește programul „Idei“ aflat în desfășurare la momentul demisiei colective a membrilor CNCS, este neclar cine a îndeplinit atribuțiile menționate sau dacă acestea au fost în mod corespunzător exercitate în procesul de selecție a proiectelor și negociere a contractelor de finanțare aferente”, punctează Raportul ASM.
În anul scurs de la demisia în bloc a membrilor CNCS nu au fost făcute publice informaţii privind numirea noii componențe a CNCS, și nici nu au fost oferite explicaţii pentru care nu a fost posibilă numirea / alegerea noilor membri. Pe site-ul CNCS, rubrica „Membri CNCS / Comisii de specialitate“ nu oferă nicio informație.
“Lipsa unui organism științific capabil să coordoneze din punct de vedere științific programele din cadrul PN CDI II are consecințe extrem de grave, afectând în mod negativ desfășurarea coerentă a procesului de implementare a programelor, în special în ceea ce privește evaluarea proiectelor și selecția experților evaluatori. Se pune în mod rezonabil întrebarea: cine garantează competența evaluatorilor?!”, se arată în Raportul ASM.
Calitatea evaluatorilor a pusă sub semnul întrebării de o serie de cercetători care au sesizat erori tehnice și afirmații incorecte făcute în cadrul evaluărilor unor cereri de finanțare din competiții recente. “Unele dintre acestea sunt de natură a discredita pe plan internațional competenţa autorităţilor române cu atribuții în domeniul cercetării şi, în general, sectorul cercetării din România”, punctează Raportul. ASM amintește că “evaluările pot face obiectul unor audituri efectuate de organisme naționale sau ale Comisiei Europene”.
Selecția experților evaluatori și criteriile pentru selectarea acestora reprezintă aspecte esențiale pentru implementarea programelor. “În contextul în care CNCS nu și-a putut exercita atribuțiile privind stabilirea procedurilor de selecție și supraveghere a selecției experților evaluatori care asigură evaluarea proiectelor depuse ulterior demisiei membrilor CNCS, nu se poate determina ce alt organism științific a derulat procedurile de selecție a experților evaluatori și care au fost criteriile avute în vedere”, se arată în Raportul ASM.
În competițiile anterior supervizate de către CNCS, criteriile de selecție a evaluatorilor – în mare parte străini – au fost făcute publice, fapt ce a sporit nivelul de transparență. Criteriile utilizate au fost riguroase, ca de exemplu: scorul de influenţă relativ de cel puțin 4 (dublu față de cerința pentru directorul de proiect al unei aplicații), experiența anterioară în activități de evaluare științifică sau obligativitatea de a fi doctor în științe.
“Apreciem că existenţa unui CNCS funcțional ar trebui să constituie o preocupare a comunității științifice implicate în sectorul cercetării din România. În lipsa acestuia, procesul de evaluare a proiectelor depuse în cadrul PN CDI II ar putea fi grav afectat”, punctează Raportul ASM.
ASM, prin vocea preşedintelui său, prof. Irinel Popescu, cere luarea unor măsuri urgente pentru numirea unor noi membri ai CNCS, de o manieră transparentă, astfel încât CNCS să-şi poată exercita atribuțiile.
Selecţia evaluatorilor pentru „Parteneriate 2013“, considerată netransparentă
Numele experților evaluatori care asistă Comisia Europeană sau alte agenții care gestionează fonduri destinate cercetării în implementarea programului Horizon 2020 Framework Programme sunt publicate, împreună cu aria de expertiză, cel puțin o dată pe an, pe site-urile agențiilor de finanțare.
Spre deosebire, România nu are o bază de date cu experți evaluatori la nivel național, ceea ce – apreciază Raportul ASM – poate genera suspiciuni legate de evaluarea și corectitudinea selecției evaluatorilor. În programul Parteneriate, „Comisiile de specialitate ale Colegiului Consultativ pentru Cercetare Dezvoltarea și Inovare (CCCDI) analizează opțiunile exprimate în portalul cercetătorilor și îi recomandă pe cei ce vor fi înregistrați în portalul evaluatorilor www.experti-cdi.ro“.
În străinătate, criteriile de selecție aplicabile la nivel comunitar presupun un nivel înalt de expertiză, o paletă considerabilă de competențe, echilibru între mediul academic și institutele de cercetare, egalitatea de tratament, o distribuție geografică echitabilă, rotația experților etc. Global Research Council face recomandarea ca evaluatorii să fie selectați “pe baza unor criterii clare“.
În opinia ASM, aplicarea acestor criterii la nivel naţional e necorespunzătoare: “Nu există certitudinea că experții evaluatori respectă reguli de conduită clare, incluzând respectarea confidențialității în raport cu alți evaluatori sau directorii de proiecte, evaluarea echitabilă a proiectelor sau evitarea conflictelor de interese, ca de exemplu evaluări de proiecte cu coordonator sau parteneri din aceeași instituție”.
Raportul ASM, pe baza informaţiilor primite de la cercetători, arată că în procesul de evaluare “au existat situații în care, după ce directorii de proiect au primit evaluarea individuală (fișa concatenată), au fost informați că unul dintre evaluatori se află în conflict de interese”. În mod normal, asemenea situaţii nu ar trebui să existe, deoarere evaluatorii au obligația de a raporta existența conflictului de interese, iar dacă nu, sistemul electronic ar fi trebuit să semnaleze aceste situații. “Este neclar dacă au fost luate măsuri pentru a preîntâmpina repetarea unor situații precum cele amintite şi pentru sancționarea evaluatorilor respectivi”, se arată în Raportul ASM.
O altă situaţie semnalată de Raport se referă la nerespectarea principiului de anunţare simultană a competitorilor privind rezultatul evaluării proiectelor.
Astfel, pe 20 ianuarie 2014 pe site-ul UEFISCDI a fost postat un anunț legat de stadiul evaluării proiectelor depuse în programul „Parteneriate“, din care reiese că aproape un sfert dintre proiectele depuse – 500 din cele 2.203 proiecte depuse (22,7%) – fuseseră evaluate la nivel individual. Directorii celor 500 de proiecte evaluate primiseră deja punctajele evaluării individuale, deși procesul de evaluare nu fusese încheiat pentru toate proiectele.
“Găsim inadmisibilă o asemenea abordare. În orice jurisdicție europeană, rezultatele evaluării se comunică la finalul procesului de evaluare, în același moment pentru toate proiectele, astfel încât perioada de depunere a contestațiilor să fie aceeași pentru toți competitorii, evitându-se astfel și orice posibilă presiune din partea celor nemulțumiți de punctaj”, punctează Raportul ASM.
Pentru textul integral, vezi editia print Medica Academica, mai 2014.
