Bilanț la CNAS: Informatizarea ar putea reduce costurile cu 10 – 20%

0

În primul interviu exclusiv acordat acum mai bine de doi ani de – pe atunci – noul președinte al CNAS, Dr. Lucian Nicolae Duță, revistei Medica Academica, acesta spunea că „informatizarea va fi gata la mijlocul anului 2011”. I-am spus atunci proaspătului președinte că e un termen prea optimist, și că, totodată, vom scrie pe hârtie acest termen. Iată că, deși a durat cu un an mai mult, maurul și-a făcut datoria. Și și-a dat demisia.

 

După doi ani și jumătate de mandaT, Dr. Duță își trece în cont o „guvernare” nepopulară a fondurilor asiguraților, dar totodată stabilitatea bugetului și stoparea formării arieratelor. Și pașii concreți în informatizare. Implementarea Platformei informatice, prin componentele sale  SIUI, rețeta electronică, cardul național de sănătate și dosarul electronic al pacientului ar putea aduce „pe baza experienței internaționale și a unor estimări independente, o potențială reducere a costurilor cu 10 – 20%”, a punctat Duță la final de mandat.

„Sistemul de sănătate are două mari puncte de presiune, doi mari consumatori: pe de-o parte, spitalele, pe de alta, consumul de medicamente. Anul acesta, 2010, are şi o parte bună şi una rea. Partea rea este că suntem într-o criză financiară profundă, şi aici nu vorbim numai de sistemul sanitar. Partea «bună» este că în momente de criză eşti obligat să adopţi nişte măsuri de reformă reală”, spunea atunci președintele CNAS pentru Medica Academica.

 

Consumul de medicamente, printre cele mai mici din Europa, strâns cu „gheara”

Pe 7 mai Dr Lucian Nicolae Duță și-a prezentat demisia din funcția pe care o deținea din decembrie 2009, prezentând bilanțul activității sale: stabilitatea financiară prin introducerea unui nou preț de referință în 2010, care a stimulat consumul de medicamente generice, reconceptualizarea clawback-ului în 2011, care a stopat arieratele, deși a nemulțumit companiile producătoare și distribuitoare. Totuși, statisticile europene privind consumul de medicamente arată foarte clar că la noi acest indicator este printre cele mai mici din Europa, alături de Bulgaria și Albania. Așadar, limitarea consumului de medicamente prin clawback, deși are consecința pozitivă a încadrării în buget, înseamnă o limitare dureroasă a unui indicator și așa redus. Iar tendința lui naturală este de creștere, atunci când este de câteva ori mai mic decât consumul de medicamente din Franța, spre exemplu.

 

Pios, PIAS

Platforma Informatică a Asigu­rărilor de Sănătate (PIAS) ar urma să șteargă imaginea negativă în conștiința publică a nefericitului, vârsticului, puțin gloriosului SIUI. PIAS include baza de date a SIUI, dar vine cu un design informatic și o concepție modernizată, extinsă.

„La preluarea mandatului, prescripția electronică și dosarul electronic de sănătate erau două proiecte «rătăcite» de mai mulți ani în birourile Ministerului Sănătății. CNAS a identificat oportunitatea realizării acestora ca mecanisme de control în sistem, dar și pentru a oferi profesioniștilor informațiile necesare”, a punctat Duță în discursul de bilanț.

Cele două proiecte sunt realizate cu finanțare europeană nerambursabilă și vor duce primul,pe de o parte, la monitorizarea prescripțiilor,  iar cel de-al doilea, mai complex, la evidențierea consumurilor pe pacient și la definirea profilului acestuia. Rețeta electronică nu reprezintă însă doar un instrument de control: prin ea se oferă un ajutor la prescriere medicilor, se fluidizează parcursul pacientului între medic și farmacie, se introduce posibilitatea eliberării fracționate de medicamente etc. Obiectivul introducerii acestui instrument este de a ușura cât mai mult atât sarcina medicilor prescriptori și a farmaciștilor, dar și parcursul, uneori de „combatant”, al pacienților pentru dobândirea medicației.

 

Prescripția electronică, în implementare

Proiectul prescripției electronice este într-o etapă avansată de realizare, și practic, spun oficialii CNAS, nu se mai poate întâmpla nimic care să încetinească sau să oprească acest proiect. Faptul că este realizat cu fonduri europene nerambursabile este un argument în plus pentru care nu se mai pot face schimbări în acest parcurs. Momentan proiectul se află în faza testărilor funcționale, urmând să fie gata în iunie, pentru o implementare deplină de la 1 iulie.

Pentru a încuraja medicii să treacă la reţeta electronică, o idee care a fost vehiculată a fost legată de posibilitatea introducerii unor „stimulente” pe o perioadă determinată. Experiența Estoniei de a folosi rețeta electronică, una dintre bunele practici din Europa, a fost subliniată și adusă la cunoștința medicilor români cu prilejul Congresului E-Health organizat de compania Tarus Media în vara anului trecut. „Estonia a implementat recent proiectul e-prescription, ajungând ca în numai opt luni reţeta electronică să aibă o pondere de 80% din total”, spunea atunci dr. Peeter Ross, expert e-Health, Fundația Estoniană pentru e-Health. Estonia are însă 1,3 milioane de locuitori, și mai există și o atitudine comportamentală, să spunem, a medicilor, legată de folosirea rețetelor obișnuite.

Proiectul rețetei electronice se cifrează la 48,549 milioane lei (peste 10 milioane de euro).

 

Cardul electronic, soluția anti-fraudă

Proiectul cardului electronic este văzut de CNAS drept cheia pentru stoparea fraudelor în sistem. Anterior, Nicolae Duță menţiona că proiectele de informatizare a instituției vor contribui la reducerea fraudelor din sistem, pe care le estima la 200 – 300 de milioane de euro, sumă pe care o corela cu valoarea sumei administrate, de aproape 5 miliarde de euro. „Orice sistem are o fraudă de 2 – 3%, poate 5%”, declara președintele CNAS.

Aici, punctul nevralgic este reprezentat de cine plătește cititoarele de carduri. Poziția medicilor de familie, exprimată de dna dr. Doina Mihăilă, era că plata acestora ar trebui suportată de stat, dat fiind că acest proces de transparentizare este apanajul statului.

Cardul va permite corelarea persoanei asigurate cu sistemul, realizarea consultației numai în prezenta pacienților, și este posibil să ducă la reducerea numărului de servicii medicale raportate. Conform statisticii prezentate de Nicolae Duță la finalul mandatului său la conducerea Casei, accesul populației la serviciile medicale s-a îmbunătățit rapid în numai doi ani, dat fiind că în perioada 2009 – 2011 numărul de servicii raportate de medicii de familie s-a dublat.

Și acest proiect este aproape de finalizare, devenind funcțional începând cu noiembrie 2012.

„Cardul naţional de sănătate era prevăzut a fi introdus încă din 2007, potrivit Legii 95/2006. În ciuda întârzierilor provocate de numeroasele contestații, am creat toate condiţiile tehnice să putem începe tipărirea cardurilor cu o cadenţă de circa 1 milion/lună. Soluţia informatică va fi finalizată până în luna noiembrie a anului 2012. Astfel, încă din 2012, aproximativ jumătate din populaţia României va folosi cardul”, a punctat Duță.

Acest proiect s-ar putea să aducă o nouă revelație în zona furnizării serviciilor raportate, așa cum am aflat că în loc de 22 de milioane de pacienți am rămas doar 18.

Dosarul Electronic de Sănătate, 30% finalizat

Cel mai puțin avansat în implementare este Dosarul Electronic al Pacientului. Pe de o parte este mult mai complex, pe de alta acest instrument avea nevoie de implementarea prealabilă a celorlalte două componente.

Dosarul electronic al pacientului va fi cel care „va oferi profesioniștilor informațiile necesare și uneori esențiale în momentele critice ale vieții noastre”, a menționat în discursul său de bilanț fostul președinte al CNAS. Acest proiect, de patru ori mai costisitor decât cel al prescripției electronice, este și cel mai complex, și pune probleme legate de protejarea datelor personale și a identității pacienților. Pacientul își va da acordul pentru datele pe care le va dori inscripționate pe card.

 

Calitatea serviciilor medicale, trecută la capitolul „Nereușite”

CNAS decontează serviciile medicale indiferent de calitatea acestora, acest aspect fiind trecut de ex-președintele Casei la Capitolul „Nereușite”. Duță a punctat un minus important al sistemului actual, respectiv faptul că nu există, deocamdată, indicatori concludenți cu privire la modul cum au fost tratați pacienții și la nivelul lor de satisfacție.

Restructurarea sistemului spitalicesc și întărirea medicinei ambulatorii și a celei primare a fost iar un fenomen care a fost perceput în mare parte distorsionat, numai prin prisma închiderii spitalelor. După cum a recomandat și raportul de evaluare a funcționalității sistemului sanitar românesc realizat de Banca Mondială în 2011, restructurarea trebuie privită prin prisma reorganizării spitalelor și a orientării serviciilor către componenta ambulatorie și a spitalizărilor de zi. Acest punct a fost contabilizat la nereușite, deși acest aspect intra majoritar în atribuțiile Ministerului Sănătății. O altă nereușită asumată a fost considerată comunicarea: „Pentru că suntem la momentul bilanțului, admit faptul că nu am reușit să transmitem întotdeauna realizările CNAS. Astfel, percepția publică asupra instituției nu a fost întotdeauna în concordanță cu acțiunile și rezultatele noastre”.

Proiectele sunt însă  în beneficiul pacienților și toate forțele interesate de reforma sistemului, indiferent de opțiunile ideologice, ar trebui să le continue și să le finalizeze.

About Author

Delia Budurca

Comments are closed.