BOALA KAWASAKI– patologie exotică, în România. Prezentare de caz clinic

0

DEFINIȚII


Boala(Sindromul) Kawasaki, [CDDM19: Cons.edit] sau Sindromul limfo-cutaneo-mucos, sau Sindromul febril muco-cutanat ganglionar acut este o boală multisistemică, autoimună, caracterizată prin vasculita febrilă a vaselor medii și mici din organism. Afectează în special copii mici. Incidența maximă e întâlnită la vârsta de 1-8 ani.


Poate fi declanșată de o infecție virală/bacteriană. A fost sugerată o patogenie autoimună a bolii, în care era implicată exotoxina stafilococică.


Este caracterizată prin febră înaltă ce nu răspunde la antibiotice, adenopatie și conjunctivită.


Este o boală răspândită în special în Asia (în Japonia atinge o incidență de 140-200 de cazuri la 100.000 copii sub 5 ani). [CCDM18: H. Yanagawa].


Boala a fost descrisă prima dată de un medic pediatru japonez, Tomisaku Kawasaki, în 1967.


Poate afecta toate rasele, deși e foarte rară la albi și negri.

 

Caractere generale


Debutează cu o febră înaltă și persistentă, care nu răspunde bine la paracetamol și care e rezistentă  la tratamentul cu antibiotice. Mai prezintă, la debut:


Conjunctivită bilaterală și non-exudativă;


Enantem: limba zmeurie (cu puncte roșii-strălucitoare în vârf), orofaringe congestionat și/sau buze uscate, fisurate ori eritematoase;


Exantem: Erupție polimorfă maculo-papuloasă tronculară sau perineală, care variază de la erupție morbiliformă maculo-papulară la urticarie sau exantem vasculitic.


Limfadenopatie cervicală nesupurativă (50-75% din cazuri) solitară, unilaterală.


Edem la nivelul mâinilor sau picioarelor;


Descuamarea pielii periunghială sau generalizată;


Iritabilitate pronunțată, modificări ale stării de spirit.

ETAPE CLINICE. TESTE PARACLINICE


A) Faza acută febrilă de aproximativ 10 zile (maxim două săptămâni), cu febră înaltă, erupție cutanată, adenopatie, eritem sau edem periferic, conjunctivită și enantem.


B) Faza subacută, care durează aproximativ 2 săptămâni, cu trombocitoză, descuamare și rezoluția febrei.


C) Faza de convalescență, de lungă durată, în care semnele clinice se estompează.


Rata de mortalitate este de 0,1%,-0,2%, iar jumătate dintre decese au loc în primele două luni de la debut.

Nu există niciun test de laborator patognomonic pentru sdr. Kawasaki, dar o creștere a VSH, a CRP, leucocitoză cu neutrofilie (reactanții  de fază acută), trombocitoza peste 450000/mmc (în contextul clinic descris anterior) sunt suficiente pentru suspectarea bolii.

 

DIAGNOSTIC POZITIV.

În conformitate cu Diagnostic Guidelines of Kawasaki  Disease, elaborat de Comitetul japonez de cercetare a bolii Kawasaki, 2002, cel puțin 5 din următoarele 6 simptome principale ar trebui găsite la un pacient pentru diagnosticul pozitiv:


1. Febra care persistă  >5 zile, la care s-au exclus alte cauze.


2. Congestia conjunctivală bilaterală, câteva zile, la debut.


3. Enantemul: eritroza buzelor, limba zmeurie, congestia difuză a mucoasei bucale și orofaringiene.


4. Exantem polimorf, troncular sau perineal.


5. Modificări ale extremităților: eritem palmo-plantar, edem indurativ în faza inițială și descuamarea membranoasă a vârfurilor degetelor în a treia etapă.


6. Limfadenopatie cervicală acută nesupurativă.

Pacienți cu 4 simptome principale pot fi diag­nos­ticați cert atunci când ecocardiografia sau angiografia coronariană evidențiază anevrismul sau dilatarea coronariană.

 

TRATAMENT


Dozele mari de Ig iv, în priză unică, 10 zile de la debut, Aspirina în doză de până la 100 mg/kg corp/zi, 14 zile, urmate de doze mai mici 2 luni. Dacă nu s-a inițiat în  primele 10 zile tratamentul cu Ig, crește riscul apariției anevrismelor coronariene.

 

PREZENTARE DE CAZ CLINIC


Prezentăm cazul pacientului SMA, de sex bărbătesc, în vârstă de 1 an și 2 luni, care a fost internat în Clinica I Pediatrie, Spitalul de Urgență Craiova, în perioada 15-16.06.2014.


Motivele internării: febră prelungită, de 12 zile, pentru care primise mai multe tratamente cu antibiotice, inapetență, iritabilitate, descuamare a tegumentelor periunghiale.


Istoricul bolii: a fost internat în Spitalul Județean Dr. Tr. Severin pentru febră înaltă, vărsături și agitație. Mama afirmă retrospectiv că pacientul a prezentat în cursul acelei internări (3-05-15.05.2014) eritem pronunțat palmo-plantar, erupție micropapulo-eritematoasă la nivelul trunchiului și congestia conjunctivelor bulbare bilaterală.


În data de 15.05.2014, a fost transferat în Clinica I Pediatrie a Spitalului de Urgență Craiova  pentru  febră persistentă (sub antibiotice variate), care ceda greu la antitermice și pentru sindromul biologic inflamator.


Din anamneză (APP) reținem că a mai avut trei internări: două episoade de bronșiolită pentru care a primit Montelukast și o gastro-enterită tratată la Spitalul de boli infecțioase.

 

Starea clinică
la prima internare (în Spitalul Turnu-Severin) și investigațiile paraclinice


Examen clinic la internare: G= 10 kg, febril 38,6˚ C, cu tegumente palide, stetacustic pulmonar: MV prezent, fără raluri; echilibrat cardiac; ficat, splină-normale; faringe intens congestionat, vărsături repetate, scaune normale, fără semne de iritație meningeală.


Investigații paraclinice în dinamică(6.05, 8.05, 12.05):


Hb=11g/dl→9.9g%→9.4%;


Leucocite= 12000/mm3→17300/mm3→19800/mm3;


Trombocite=433000/mm3→490000/mm3 →646000/mm3;


VSH= 40mm/1h→30mm/1h;


CRP= 12mg%→12mg%→6mg%;


GOT= 51U/L→24U/L; GPT= 45U/L→18U/L


Ex. Urina: corpi cetonici 1+; eritr 1+; pH=6; epitelii plate și leucocite relativ frecvente; proteine=urme; Urocultura< 1000 ufc/ml.


Examen ORL-06.05 orofaringe cu uşoară congestie; amigdale moderat congestionate.


Reconsult ORL: timpanotomie bilaterală negativă; faringe intens congestionat;


10.05: timpanotomie negativă; 14.05: status post angină acută; congestie difuză amigdaliană. Ex. Faringian: streptococ și stafilococi absenţi.


Imunelectroforeza: Ig A=112,29 u/l; IgG=590 u/l; IgM=153u/l.


Antigen Giardia (materii fecale): negativ; examen coproparazitologic: negativ.


Radiografie pulmonară-12.05: “Nu se observă leziuni active pleuro-pulmonare; cord normal”. La a doua radiografie, s-a observat o ușoară cardiomegalie.

 

Starea clinică la a doua
internare și investigațiile paraclinice


Copil în vârstă de 1 an 2 luni, de sex masculin, cu greutate = 10 kg, având stare generală mediu influențată, tegumente palide, cu descuamare în lambouri la nivelul degetelor mâinii; hipertrofie și congestie intensă amigdaliană; micropoliadenopatie laterocervicală bilaterală; pulmonar: murmur vezicular prezent bilateral; zgomote cardiace ritmice, tahicardice; abdomen suplu, apetit diminuat, vărsături cu conținut alimentar, intermitente; scaun normal; ficat, splină- în limite; fără semne de iritație meningeană. A febricitat de două ori în 24 de ore.

 

Explorări paraclinice complementare:

Hematii: 3880000/mm3; Hemoglobina: 9,10 g/dl; Hematocrit: 27%; HEM: 23pg; CHEM: 33%; VEM: 70μ3; Trombocite: 670000/mm3;

Leucocite: 18300/mm3; NS: 76%; Limfocite: 20%; Monocite:  4%;

VSH= 112/138 mm ; uree = 17mg/dl; Glicemie = 71 mg/dl.

Calciu = 7,4 mg/dl; Fier = 64 μg/dl.

 

TRATAMENT.
EVOLUŢIE.

În data de 16.05.2014 se decide transferul la Spitalul I.O.M.C. „Alfred Rusescu”, Bucureşti cu suspiciunea de Boala Kawasaki, pentru elucidarea diagnosticului și tratament de specialitate. Înainte de transferul la București, tratamentul a constat din antibioterapie secvențială şi antitermice. După internarea în I.O.M.C., pacientului i s-au administrat imunoglobuline i.v. în priză unică timp de 5 zile și s-a inițiat tratament cu Aspirină 100mg/kgc/zi și Ranitidină. Sub acest tratament, febra s-a remis după 2 zile, dar copilul a avut o scădere ponderală de 1 kg. La ecocardiografie s-au observat modificări coronariene.

În afară de dilatații anevrismale coronariene, s-a mai diagnosticat pericardită la acest copil, la ecocardiografie vizualizându-se o cantitate semnificativă de exudat pericardic. Din fericire, toate modificările cardio-vasculare au fost reversibile, iar pacientul se află în prezent la domiciliu, în tratament cu o doză mică de Aspirină, cu o stare de nutriție bună și fără reacții adverse la acidul acetilsalicilic.

 

Textul integral al articolului se regaseste in varianta print a revistei Medica Academica.

About Author

ASIST UNIV DR LAURA MARINAU DR FELICIA STOIAN DR SIMONA RACIULA

Comments are closed.