Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică (BPOC) a devenit cea de-a treia cauză de deces la nivel global, avertizează Societatea Română de Pneumologie în contextul Lunii Sănătății Plămânilor, marcată în noiembrie, alături de Ziua Mondială de Luptă Împotriva BPOC (17 noiembrie).
Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de această boală, iar un milion dintre ei sunt români. Mai mult de jumătate dintre oamenii care suferă de BPOC nu știu că sunt bolnavi pentru că simptomele timpurii pot fi ușor confundate cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, producție cronică de spută, senzație de sufocare, oboseală).
„Pandemia a creat provocări la care a trebuit să ne adaptam din mers, iar în acest sens, Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienților români punând la dispoziție un site, www.casapneumologilor.ro, cu acces atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Totodată, avem un TEL VERDE 021 9904, unde pacienții pot suna ca să se programeze la consultații la pneumologii români”, spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președinta Societății Române de Pneumologie.
Principalul factor de risc pentru BPOC și pentru cancerul pulmonar este fumatul, afirmă prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie. ”O persoană care are BPOC și fumează mult are de șase ori mai mare riscul să facă și cancer pulmonar. Pacienții mari fumători cu BPOC trebuie evaluați periodic pentru o depistare timpurie a cancerului pulmonar, ceea ce ar duce la creșterea speranței de viață a acestor pacienți”, a explicat prof. Ulmeanu.
Păstrarea plămânilor sănătoși include evitarea țigărilor, a poluării aerului sau a expunerilor profesionale, menținerea unui stil de viață activ, vaccinarea antipneumococică, antigripală și anti-COVID, respectarea programărilor medicale și administrarea corectă a medicamentelor.
„Sărbătorim Ziua BPOC pentru a doua oară în peisajul înnegurat de pandemia de COVID 19. Sigur că multe lucruri le-am regândit în acest context, de la asistența la distanță a acestor pacienți, până la medicațiile de fond și riscul de infecție, de spitalizare, de exacerbare sau de prognostic infaust. Suntem siguri că în timp vom putea depăși împreună toate aceste bariere și că această categorie de pacienți cronici va reveni încet, încet la acel regim normal de consultații și asistență medicală care să acopere principalele deficiențe constatate în trecut: subdiagnostic, depistare precoce, complianță scăzută la terapie”, a subliniat prof. dr. Florin Mihălțan, ex-președinte al Secțiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie.
Pneumologii reamintesc faptul că spirometria rămâne cea mai importantă metodă de diagnosticare și investigare a funcției pulmonare, recomandată nu doar persoanelor aflate la risc, ci și tuturor celor care vor să aibă grijă de sănătatea plămânilor lor.
