Reglementarea se referă la medici, asistenţi medicali, şoferi de autosanitară, ambulanţieri sau la orice alt fel de personal din sistemul sanitar.
Unele dintre evenimentele produse în ultimul timp, ale căror victime au fost angajaţi ai sistemului sanitar care în exercitarea atribuţiilor de serviciu au fost agresaţi verbal sau fizic de către cei cărora trebuiau să le acorde asistenţă, de însoţitorii lor sau de către alte persoane, au ridicat problema stabilirii unor măsuri mai drastice pentru descurajarea comportamentului necorespunzător faţă de cadrele medicale.
Astfel, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite asupra unui medic, asistent medical, şofer de autosanitară, ambulanţier sau orice alt fel de personal din sistemul sanitar aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, vor putea fi considerate ultraj şi sancţionate cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se vor majora cu o treime.
De asemenea, urmează să fie sancţionate drastic şi faptele de distrugere săvârşite asupra bunurilor unui cadru medical, în scop de intimidare sau de răzbunare.
La fel de aspru vor fi sancţionate faptele descrise mai sus şi dacă sunt săvârşite asupra unui membru al familiei cadrului medical, ca act de răzbunare.
În prezent, faptele enumerate mai sus nu constituie ultraj decât dacă sunt săvârşite împotriva unui funcţionar public, poliţist sau jandarm.
Or, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicilor faţă de pacienţii lor, medicii nu pot fi consideraţi funcţionari publici, rămânând astfel în afara sferei de reglementare a normei penale enunţate.
Modificările propuse vizează atât Codul Penal în vigoare la această dată, cât şi noul Cod Penal care urmează să intre în vigoare la data de 24 iulie 2011. <<<
Cardul naţional de asigurări de sănătate, obligatoriu pentru cei de peste 14 ani
Toţi asiguraţii cu vârsta de peste 14 ani vor trebui să deţină un card naţional de asigurări sociale de sănătate, conform unei propuneri de ordonanţă de urgenţă avizată favorabil de către ministrul sănătăţii, Cseke Attila.
În momentul de faţă, conform legii, calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document justificativ – adeverinţă sau carnet de asigurat – eliberat prin grija Casei de Asigurări la care este înscris asiguratul.
Aceste documente justificative utilizate în prezent vor fi înlocuite cu cardul electronic de asigurat, care urmează să fie implementat. Acesta este un card distinct de cardul european de asigurări de sănătate a cărui implemenare şi distribuţie va fi efectuată prin sistemul informatic unic integrat, care la momentul de faţă deţine informaţii suficiente cu privire la asiguraţi, astfel încât să permită din punct de vedere funcţional emiterea cardului.
Aşa cum este prevăzut în forma actuală a legii, informaţiile accesibile de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt succinte şi nu oferă o imagine clară asupra stării clinice a asiguratului, iar pe de altă parte nu prezintă elemente de identificare a persoanei în relaţia cu medicul de familie sau cu familia.
De aceea, s-a considerat necesară reglementarea datelor care vor fi înregistrate pe cip-ul cardului şi modalităţile de suportare a contravalorii acestuia.
Astfel, pe lângă datele care trebuie înregistrate pe card, noua reglementare specifică ce informaţii vor fi înregistrate pe cip-ul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, şi anume: diagnosticele medicale cu risc vital; statusul asiguratului: sănătos, bolnav cronic; eventualele alerte speciale: tratamente speciale, proteze, etc.; numele, prenumele şi datele de contact ale medicului de familie, etc.
Contravaloarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi cheltuielile privind distribuţia acestuia, nu vor fi suportate de către asigurat.
Elena Sima, avocat, Societatea Civilă de Avocaţi “Serban, Mareş şi asociaţii” esima@serbanmares
