Calcularea scorului de risc în diabetul zaharat – o metodă de prevenție a bolii ce amenință să devină o pandemie până în 2030

0

Diabetul zaharat a devenit o prioritate mondială în momentul în care numărul de cazuri noi a crescut incontrolabil, prevalența ei fiind în continuă creştere. Conform estimărilor WHO, în 2000 erau 171 milioane cazuri de diabet în lume, iar numărul lor se va dubla în 25 de ani, ajungând la 366 milioane până în 2030.

Calculele WHO ţin cont de populaţia în continuă creştere, de creşterea numărului de persoane în vârstă şi de tendinţa de urbanizare mai ales în ţările în curs de dezvoltare (migraţia populaţiei rurale la oraşe). Riscul de diabet este mai crescut în aceasta populaţie datorită tendinţei spre sedentarism şi obezitate. În aceste ţări 2/3 din populaţia diabetică sunt sub vârsta de 65 de ani şi 25% din adulţii diabetici sunt mai tineri de 44 de ani.

Pentru a înţelege mai bine nevoia de a lansa o asemenea evaluare la nivel naţional, este vital a se cunoaşte prevalenţa bolii la nivelul României. Momentan sunt 800 000 de diabetici, dintre care 90% de tip 2. Doar 560 000 primesc tratament, restul sunt pe dietă sau neînregistrați în Registrul Național, de curând operant. Apar peste 50 000 cazuri noi pe an, iar WHO estimează pentru 2030 în România 1 395 000 persoane cu diabet.

Aceste cifre ne îngrijorează şi mai mult, deoarece o mare parte din cazuri nu sunt descoperite la timp, iar pacienţii ajung la medicul diabetolog după ce se instalează complicaţiile, moment în care boala este avansată şi mai greu de suportat pentru pacient. Impactul asupra vieţii acestuia este mare, iar modificarea stilului de viaţă şi controlul bolii sunt şi mai greu de realizat. Perioada asimptomatică a diabetului zaharat (DZ) poate dura chiar şi decenii, iar descoperirea acestuia la timp, sau suspiciunea şi intervenţia asupra stilului de viaţă pot aduce mari beneficii pacientului, aşa cum demonstrează mai multe studii clinice efectuate în alte ţări. Criteriul de diagnostic pentru DZ este prezenţa hiperglicemiei în aprox. 60% din cazuri. Restul de 40% din cazuri sunt identificate prin testul de toleranţă la glucoză, care durează două ore, are un cost ridicat şi se poate face doar în unităţi specializate, dar marea majoritate a cazurilor noi de diabet sunt diagnosticate la un control de rutină. Având în vedere că acestea nu pot fi evaluate la nivelul întregii populaţii, a fost nevoie de găsirea unei metode mai simple şi mai rapide de identificare a pacienţilor cu risc crescut de DZ. Cea mai rapidă şi eficientă metodă este calcularea unui scor de risc la persoanele nediagnosticate cu diabet. Astfel, numai cei cu un scor ridicat vor face testul de toleranţă la glucoză.

Mai multe studii clinice au evaluat în diferite ţări riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, ca de exemplu modelul “San Antonio” pe populația mexican-americană, The Finnish Diabetes Risk Score (FINDRISC), Da Qing IGT and Diabetes Study, The Third National Health and Nutrition Examination Survey, 1988-1994, Diabetes Prevention Program Research Group, “Framingham Offspring Study” cu o precizie de 90% care foloseşte parametri simpli ca de ex: vârstă, sex, istoric familial, IMC, toleranţa la glucoză, TA, HDL-colesterol, TG. S-a ținut cont de faptul că aceste studii evaluează riscul la diferite populații, cu un stil de viață diferit, cu o alimentație diferită, cu un teren genetic diferit, iar rezultatele variază în funcție de acestea. Existenţa acestor studii ne-a dat posibilitatea de a realiza şi valida scorul de risc specific pentru România, conceput de prof C. Ionescu-Tîrgoviște. Scorul de risc conceput a fost pre-evaluat la peste 100 de persoane nediabetice, indicând un risc de până la 80% la persoanele aflate în pătrimea superioară a scorului.

Fiind o boală cronic progresivă, cu debut insidios și inițial fără simptome clinice evidente (excepție excesul ponderal vizibil), diagnosticarea sa necesită o intervenție activă de screening în populația integrală. Efectul unui asemenea screening s-a exprimat în anul 2008 (în timpul Programului Național de Evaluare a Stării de Sănătate a Populației) printr-o creștere cu circa 25 % a numărului de cazuri noi descoperite față de anii anteriori. Datele au fost publicate la congresul Asociației Americane de Diabet (ADA) din 2009.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

dr. Simona Carniciu, medic doctorand diabet, nutriție și boli metabolice

About Author

Medica Academica

Leave A Reply