Dr. Mircea Olteanu, prim vicepreşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România
Începutul acestui secol a fost marcat de o amplificare fără precedent a preocupării tuturor statelor pentru calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale. Acest lucru a fost declanşat de publicarea în SUA a studiului IOM “To Err is Human”, urmat la scurt timp de un al doilea studiu, “Crossing the Quality Chasm”. Impactul celor două lucrări a fost deosebit, declanşând numeroase activităţi la nivel mondial care au implicat practic toate organizaţiile internaţionale legate de sănătate. De asemenea, au fost create numeroase organizaţii cu această preocupare, naţionale şi internaţionale, atât guvernamentale cât şi non-guvernamentale.
Uniunea Europeană a manifestat un interes deosebit pentru atari probleme şi a iniţiat numeroase programe precum:
– Reţeaua UE pentru Siguranţa Pacienţilor (European Union Network for Patient Safety- EUNetPaS);
– Îmbunătăţirea Siguranţei Pacienţilor în Europa (Safety Improvement for Patients in Europe -SImPatIE);
– Metode de Obţinere a Răspunsurilor la Strategiile de Îmbunătăţire a Calităţii (Methods of Assessing Response to Quality Improvement Strategies – MARQuIS);
– Îmbunătăţirea Siguranţei Pacienţilor în Europa (Improving Patient Safety in Europe -IPSE).
În ultimii cinci ani toate ţările care au deţinut preşedinţia Uniunii Europene au organizat acţiuni cu acest subiect şi au elaborat documente care au ghidat acţiunile Uniunii Europene în respectivul domeniu. La aceste acţiuni se adaugă cele ale organizaţiilor internaţionale precum OMS, Consiliul Europei, OECD, care au elaborat, de asemenea, recomandări în domeniu. Aceste activităţi au menirea de a diminua cât mai mult impactul deficienţelor în calitatea şi siguranţa îngrijirilor medicale. Studiile făcute până în prezent au arătat că asemenea deficienţe au costuri foarte mari, atât în ceea ce priveşte numărul de vieţi pierdute, cât şi cheltuielilor implicate. De exemplu, s-a arătat că în SUA costul erorilor medicale variază între 17 şi 19 miliarde USD anual. La acestea se adaugă cheltuielile implicate de medicina defensivă, cele legate de litigiile de malpraxis, precum şi scăderea productivităţii muncii la pacienţii implicaţi. Acum a devenit clar că investiţiile în programele de calitate şi siguranţă sunt menite să ducă la scăderea costurilor şi la diminuarea risipei. Măsurile preconizate vor impulsiona diminuarea celor trei aspecte negative privind calitatea: overuse, misuse and underuse.
Programele de asigurare a calităţii şi a siguranţei pot deveni mai eficiente dacă sunt implicate tehnologiile de e-health. Acestea pot îmbunătăţi substanţial siguranţa şi eficienţa îngrijirilor medicale, iar Uniunea Europeană acordă o mare atenţie acestui fapt şi a elaborat numeroase programe în domeniu.
[…]
Program Naţional de Îmbunătăţire a Calităţii şi Siguranţei Îngrijirilor Medicale
Acest program constituie o prioritate naţională şi o problemă de sănătate publică. Elementele constitutive ale acestui program trebuie să vizeze următoarele:
1. Evenimentele adverse provocate de tratamentul medicamentos
2. Evenimentele adverse şi traumele generate de aparatele medicale
3. Leziunile produse de erorile chirurgicale şi anestezice
4. Infecţiile nozocomiale
5. Injecţiile făcute incorect
6. Produse sangvine nesigure
7. Siguranţa gravidelor şi a nou-născuţilor
8. Siguranţa vârstnicilor
9. Leziunile provocate de căderile în spital
10. Ulcerele de decubit
11. Determinanţii organizaţionali şi eşecurile latente
12. Folosirea acreditării şi reglementărilor pentru siguranţa pacienţilor
13. Cultura siguranţei
14. Instruirea, educaţia şi resursele umane
15. Stresul şi oboseala
16. Presiunea supraaglomerării (depăşirea capacităţii serviciului)
17. Lipsa unor cunoştinţe adecvate şi a transferului lor
18. Instrumente şi proceduri în care nu există factor uman
19. Diagnostice eronate
20. Lipsa urmăririi pacienţilor prin teste de screening pentru diagnostic precoce
21. Medicamente contrafăcute sau de proastă calitate
22. Măsuri inadecvate pentru siguranţa pacienţilor
23. Lipsa implicării pacienţilor în siguranţa lor
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
