Deşi s-au desfăşurat nenumărate cercetări în ceea ce priveşte mecanismele cerebrale asociate senzaţiei de frică, prea puţine se ştiu despre cele care determină oamenii să acţioneze în mod curajos în faţa unei situaţii limită.
O cercetare recentă, publicată în jurnalul de specialitate Neuron şi citată de Science Daily a identificat centrul care determină reacţiile curajoase ale persoanelor, confruntându-le pe acestea cu prezenţa ameninţătoare a unor şerpi.
Pentru a studia mecanismele neuronale caracteristice deciziei de-a acţiona curajos într-o situaţie reală, s-a creat un cadru experimental în care participanţii urmau să reacţioneze apropiindu-şi un anume obiect sau îndepărtându-l, în timp ce creierul lor era scanat prin intermediul rezonanţei magnetice, a explicat coordonatorul studiul, dr. Yadin Dudai din cadrul Institutului de cercetare Weizmann din Rehovot, Israel. Cele două obiecte folosite pentru a determina reacţiile neuronale necesare studiului erau un ursuleţ de pluş şi un şarpe viu. Anterior desfăşurării experimentului, participanţii au fost clasificaţi drept fricoşi sau curajoşi, în funcţie de răspunsurile lor la un chestionar despre şerpi.
Cum era de aşteptat, cercetătorii au observat că sentimentul puternic de frică şi stimularea somatică intensă erau asociate cu cedarea în faţa fricii şi cu încercarea subiecţilor de se îndepărta de şarpe. Oarecum surprinzător, decizia unora de a se apropia de şarpe a fost asociată fie cu o stimulare somatică intensă şi cu un uşor sentiment de frică, fie cu o senzaţie puternică de frică şi cu o stimulare somatică redusă. Rezultatele investigaţiei imagistice asupra creierului au arătat că activitatea într-o anume regiune a creierului – cortexul cingulat subgenual anterior – a fost corelată cu nivelul de frică atunci când persoanele au ales să acţioneze curajos, dar nu şi atunci când acestea au cedat fricii. Mai mult, activitatea dintr-o serie de structuri ale lobilor temporali a scăzut atunci când nivelul fricii a crescut, iar persoana a ales să îşi învingă frica.
“Rezultatele noastre aduc o nouă perspectivă asupra proceselor cerebrale şi a mecanismelor care susţin un aspect controversat al comportamentului uman, capacitatea de a acţiona curajos”, a concluzionat Dr. Dudai, coordonatorul studiului. Acesta a adăugat că, în mod specific, descoperirile subliniază importanţa menţinerii unei activităţi ridicate a cortexului cingulat subgenual anterior pentru ca frica să fie ţinută sub control, menţionând că ar putea exista posibilitatea de a manipula această zonă a creierului prin intervenţii terapeutice pentru a trata probleme legate de incapacitatea pacientului de a-şi învinge frica. (Raluca Băjenaru) <<<
