Academia de Studii Economice din București demarează un proiect de cercetare privind valoarea socio-economică a tratării cancerului în România, prima analiză a impactului unui pachet integrat de intervenții pentru controlul cancerului, de la prevenție și screening până la tratament. A doua direcție de cercetare este analizarea celor mai recente provocări în ceea ce privește tratamentul cancerului în contextul pandemiei COVID- 19. Proiectul este susținut prin Programul Global de Granturi al companiei farmaceutice MSD privind politicile de sănătate în domeniul cancerului și va primi o finanțare în valoare de 50.000 de dolari.
“Demarăm prin intermediul acestui proiect prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului pe care o vom înainta autorităților publice din domeniul sănătății. Aproape jumătate de milion de români se află în evidența cabinetelor de oncologie la nivel național, iar impactul cancerului poate fi analizat prin prisma costurilor economice (atât directe, cât și indirecte), a stresului emoțional al pacienților și rudelor, a efectelor secundare sociale și psihologice. Costurile ample asociate bolii includ costurile indirecte, cu impact negativ asupra economiei naționale și sunt compuse din scăderea productivității datorată pierderilor de venituri pe piața muncii a pacienților cu cancer, bazate pe trei motive diferite: mortalitate, absența temporară de la locul de muncă din cauza tratamentului sau a bolii și întreruperea permanentă a muncii”, a explicat Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București (ASE).
Pacienții cu cancer au, în medie, de trei ori mai puține șanse de a participa pe piața muncii cu normă întreagă . „Chiar și atunci când un pacient cu cancer revine la muncă după sau între tratamente, productivitatea acestuia ar putea fi afectată semnificativ de nivelul efectelor secundare asociate anumitor tipuri de tratament. Pierderea productivității persoanelor active poate fi asociată cu orele de absenteism și cu zilele de concediu medical. Prin urmare, din perspectiva societății, povara economică a cancerului este compusă din costuri directe, costuri informale de îngrijire și costuri indirecte . Construcția bugetului alocat controlului cancerului ar trebui privită nu ca o cheltuială, ci, pe lângă numărul vieților salvate, ca pe o investiție cu rezultate favorabile în economie ”, a adăugat Clara Volintiru, Conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale (REI), ASE și coordonatorul principal al proiectului de cercetare.
Proiectul va presupune, de asemenea, dezvoltarea unui set de recomandări de politici publice. România se situează printre țările europene cu cele mai mici costuri de îngrijire a sănătății (costuri directe) pentru cancer pe persoană: 20 de euro pe persoană comparativ cu Luxemburgul, cu 184 de euro pe persoană. Ca și în alte țări, costurile indirecte asociate cancerului sunt mai mari decât costurile directe. În ciuda faptului ca asigurările de sănătate din sistemul public acoperă diagnosticul, tratamentul și urmărirea cancerului, pacienții cu cancer se confruntă cu diverse obstacole de organizare și funcționare a serviciilor specifice necesare, dar și cu bariere socio-economice. Lipsesc programele naționale de screening eficiente, iar populatia are un nivel slab de informare a populației în ceea ce privește factorii de risc și accesul la screening. Astfel, diagnosticele se pun tarziu, iar listele de așteptare pentru investigații critice precum PET-CT și RMN sunt uneori de săptămâni sau luni, lipsesc facilitățile de terapie de sprijin, ceea ce înseamnă că pacienții călătoresc uneori până la 12 ore pentru a ajunge la un centru pentru a se ingriji.
Cancerul reprezintă a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare.