În ultimii cinci ani, cheltuielile pentru tratarea cancerului s-au dublat de la 1,5 miliarde lei în 2017 la 3,9 miliarde lei în prezent, a afirmat Adela Cojan, președintele CNAS, în cadrul unui eveniment recent inițiat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) care s-a concentrat asupra definirii normelor de implementare a Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNPCC).
”Deși efortul financiar este consistent, șansele de supraviețuire și duratele medii de supraviețuire mai ales pentru unele localizări, sunt unele dezastroase. Cu sprijinul celor implicați și cu ajutorul noului PNPCC, sunt deja introduse elementele ce pot eficientiza utilizarea fondurilor”, a explicat președintele CNAS.
Prețul ridicat al medicamentelor inovatoare reprezintă prima provocare pentru sistem, a afirmat Prof. Dr. Daniel Coriu, președinte Colegiul Medicilor din România. ”O a doua provocare o reprezintă echipamentele medicale de care avem nevoie, deoarece este necesar un diagnostic corect care să identifice țintele moleculare, avem nevoie de echipamente care să monitorizeze răspunsul și să ofere terapie personalizată. Sunt bucuros ca la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a început sa se acorde o mai mare atenție acestor elemente. În plus, toate aceste progrese au loc extrem de rapid, avem nevoie de experți supra-specializați. În primul rând trebuie să căutăm resurse, să mergem pe o regionalizare a furnizorilor de servicii medicale, trebuie să creăm o rețea de specialiști în fiecare județ, foarte aproape de pacienți”, a menționat Prof. Dr. Daniel Coriu.
În cadrul PNNR, sunt prevăzute investiții privind noile tehnologii în tratarea cancerului; de asemenea este prinsa și o unitate de protonoterapie, potrivit Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, președinte Comisia de Sănătate din Senatul României. ”Lucrăm la un capitol nou, la anticorpii monoclinali dedicați patologiei oncologice. Noua tehnologie a venit cu elemente fantastice, iar terapia in oncologie nu se mai compară cu terapia de acum 20 de ani. Avem centre de excelență în țară, ne dorim să le avem și mai bine echipate și pregătite”, a susținut președintele Comisiei de Sănătate.
În ultima perioadă, au fost incluse pe listă 21 de noi molecule pentru a lupta cu cancerul, a menționat Cătălin Vișean, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății. ”Împreună cu specialiștii, alături de asociația de pacienți, Ministerul Sănătății lucrează la normele de implementare ale PNPCC. Încă de anul trecut Ministerul Sănătății a oferit suport financiar pentru investiții, pentru dotarea cu echipamente medicale a centrelor, iar cu ajutorul PNNR vom dota alte unități sanitare”, a afirmat Cătălin Vișean.
Chirurgia oncologică se confruntă cu o decontare insuficientă, a atras atenția Marcelo Pascual Morales – Managing director MSD România & Moldova. ”Accesul pacienților români la chirurgii de înaltă performanță, din punct de vedere oncologic este limitată, datorita unei decontări insuficiente. Chirurgia oncologică modernă, standardul de îngrijire este reprezentat de chirurgiile minim invazive și mai nou de chirurgiile robotice, care devin din ce în ce mai prezente în tarile dezvoltate. Asta ne dorim și noi pentru pacienții români, în România. Trebuie să amintim și de pacienţii tineri cu vârste cuprinse între 26 – 45 de ani, care sunt afectați de problematica oncologică și care sunt într-un procent mai mare în România față de media Uniunii Europene. Ei pot fi ajutați mai bine în momentul în care Planul se va implementa, prin activități de screening, vaccinare anti-HPV, acces la tratamente. De asemenea, cancerele cervicale și de sân au rata de mortalitate cea mai mare în România, dar odată cu implementarea planului, femeile afectate vor putea privi cu speranță că pot avea o șansă la viață”, a subliniat Marcelo Pascual Morales.
În România, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE, și cu 27% în rândul femeilor. Rata de incidență a cancerului de col uterin (32,3 la 100 000 de femei) și rata mortalității (16,9 la 100 000) sunt cele mai ridicate din UE, una din două persoane bolnave de cancer din România sunt de vârstă activă, cu impact major asupra pieței muncii.
