Tarus Media a organizat în perioada 22-23 septembrie cea de-a doua ediţie a conferinţei internaţionale “Chronic Disease & Health Management”, la care au participat personalități ale unor foruri medicale europene şi internaţionale, oficiali din domeniul sănătății din mai multe state membre UE, reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ai Ministerului Sănătăţii și personalităţi medicale româneşti de prestigiu.
În fața a peste 200 de participanți, vorbitorii au prezentat experiențe legate de managementul bolilor cronice în Canada, Belgia, Republica Cehă, Austria, Franţa alături de perspectiva organizațiilor internaționale pe acest subiect.
Reprezentanții CNAS au subliniat lipsa unor date certe privind numărul de bolnavi cronici şi resursele financiare consumate şi necesare acestora, arătând că în acest moment are loc un proces de restructurare a bazelor de date privind bolnavii cronici. De asemenea, reprezentanţii CNAS au prezentat strategia fundamentată pentru următorii zece ani pe managementul bolilor cronice.
Profesioniștii din domeniul medical au prezentat exemple specifice de management pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, pulmonare, hepatice, ale sângelui, afecţiuni care consumă segmente importante din resursele sistemului sanitar.
Pentru amănunte, detalii și pentru a consulta prezentarea fiecărui speaker vă invităm să accesați site-ul www.tarusmedia.ro.
CNAS introduce de la 1 octombrie mecanisme de cost/volum/rezultat
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va introduce de la 1 octombrie mecanisme de cost/ volum/ rezultat, a anunțat președintele instituţiei, Lucian Nicolae Duță, în deschiderea conferinței internaţionale Chronic Disease & Health Management.
Acestea sunt mecanisme specifice de abordare a pieței farmaceutice prin care riscurile sunt partajate între plătitor și producătorii de medicamente, prin care preţurile sunt correlate cu volumul de medicamente achiziţionat şi cu eficienţa acestora. Aceste mecanisme ar urma să îmbunătățească eficiența cu care sunt cheltuite resursele financiare ale CNAS.
“Politica financiară a terapiei medicamentoase urmărește alegerea acelor tratamente care, cu aceleaşi resurse ale Casei ne permit să tratăm cât mai mulţi bolnavi. Aceasta e ideea principală, firul roşu al modificării mecanismelor de compensare care au avut loc în ultima perioadă şi care au urmărit în principal creşterea accesului la tratament, reducerea listelor de aşteptare, încadrarea în costurile per pacient asumate prin studii.
Mecanismul cost-volum-rezultat care va fi introdus de la 1 octombrie va conduce la asumarea ratei de succes, la normalizarea eficienţei tratamentului și mai ales la împărţirea riscului între plătitori, respectiv Casa şi producătorii de medicamente”, a spus președintele CNAS.
Reprezentantul industriei farmaceutice, Sorin Popescu, corporate affairs manager la Amgen România, care deţine preşedinţia Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a subliniat necesitatea consultărilor cu industria și disponibilitatea industriei de a-și aduce expertiza la masa negocierilor cu autorităţile. Popescu a spus că ideea potrivit căreia piața farmaceutică din România este preponderent de medicamente originale în detrimentul celor generice este incorectă, consumurile de medicamente originale în statele vestice fiind mult mai mari.
Președintele CNAS a subliniat necesitatea păstrării independenței politice și financiare a instituției, și, în special pentru managementul bolnavilor cronici, de o unire a politicii sanitare cu cea socială.
Prof. Irinel Popescu, șeful Centrului de Chirurgie generală și Transplant Hepatic Fundeni a prezentat situația managementului bolilor cronice ale ficatului, în special situația la hepatita B și C, arătând că ne situăm pe locul doi în Europa după mortalitatea prin ciroza hepatică, iar accesul la tratament, deși a crescut în urma schimbării criteriilor de acces, în această primăvară, încă este deficitar.
Prof. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, a prezentat necesitatea unei implicări mai ample a medicilor, inclusiv a celor din alte specialități decât pneumologia și a celor din asistenţa primară, pentru a convinge fumătorul să renunțe la viciul său, care consumă resurse importante și este generator de mai multe afecțiuni cronice.
Prof. Gheorghe – Andrei Dan, şeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Colentina, a vorbit despre managementul fibrilaţiei atriale, subliniind că aceasta afecţiune este extrem de costisitoare în lipsa unui tratament corespunzător.
Dr. Luminiţa Rusen, de la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională, a exemplificat rolul informării pacienţilor şi a educaţiei acestora pentru autoîngrijire în cazul bolnavilor de hemofilie. În România sunt 1500 de pacienţi cu hemofilie, o afecţiune gravă dar care, cu un tratament adecvat ar permite pacienţilor un regim de viaţă aproape de cel normal.
500 de milioane de euro pentru a scoate din criză sistemul de sănătate din mediul rural
Suma necesară pentru a readuce serviciile de sănătate din mediul rural pe linia de plutire este de 500 de milioane de euro, a declarat în cadrul conferinței CDHM, organizată de Tarus Media, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății. „Avem nevoie de 500 de milioane de euro pentru a scoate din criză sistemul de sănătate din mediul rural. Mie nu mi se pare mult”, a spus Streinu-Cercel în discursul său.
Acesta a evidențiat o serie din problemele stringente din sistemul de sănătate, cum ar fi lipsa specialiștilor în managementul bolilor cronice, dar și tendința actuală de discreditare a specialiștilor români. „În momentul în care personalul medical primeşte 4,6 puncte din 15 pe grila unică de salarizare, adică un medic specialist primeşte 800 de lei pe lună, orice comentarii sunt de prisos!”, a adăugat Streinu-Cercel. Oficialul a subliniat necesitatea și beneficiile studiilor clinice internaționale care se derulează inclusiv în România atât pentru pacienți, care au avut parte de un acces rapid la tratament, cât și pentru profesioniștii din sănătate.
Canadienii își reorganizează sistemul de sănătate în jurul ideii că pacienții trebuie să aibă un rol activ în gestionarea afecțiunii
Pacienții trebuie să aibă un rol activ în gestionarea propriei boli pentru că este o stare de fapt cu care trăiesc în fiecare moment – aceasta este una dintre ideile centrale ale reconfigurării sistemului de sănătate din Canada, a explicat în cadrul conferinței CDHM, dr. Sandra Delon, director pentru Chronic Disease Prevention, Canada. „Încercăm să le creştem oamenilor capacitatea de a-şi monitoriza şi ţine sub control boala pentru că medicii petrec doar 1% din timp cu pacienţii, în rest se descurcă singuri. Ştim că 80% dintre bolile cronice pot fi prevenite dacă avem în vedere patru lucruri: activitate, nutriţie, alcool şi fumat. Ne-am propus să ne concentrăm mai mult pe prevenţie; în acest moment, 3% din bugetul alocat bolilor cronice este dedicat preveţiei şi restul, tratamentului”, a declarat Sandra Delon. O a doua idee pe care se bazează reorganizarea sistemului de sănătate este colaborarea dintre furnizorii de servicii de sănătate. „Bolnavul nu are nevoie doar de medic, ci şi de farmacist, de dietician, de asistente medicale şi cu cât aceştia colaborează mai eficient, cu atât îi va fi mai bine pacientului. Sistemul nostru nu este conceput pentru a gestiona bolile cronice, ci mai degrabă afecțiunile acute”, a explicat Delon.
Șase din zece canadieni au o boală cronică precum cancer, boli cardiovasculare sau diabet și pe măsură ce populația îmbătrânește, numărul pacienților este estimate să crească.
CNAS ar putea introduce în trei ani pachete de servicii individualizate pe fiecare boala cronică
Bolile cronice consumă 65% din cheltuielile cu medicamente ale CNAS
Bolile cronice consumă circa 65% din cheltuielile cu medicamentele ale CNAS, însă la nivel de servicii medicale nu există o evidenţă certă privind nivelul serviciilor accesate de bolnavii cronici, a subliniat în cadrul conferinţei CDHM Adina Geană, director la Direcţia Generală de Management din CNAS. Aceasta a apreciat că bolnavii cronici accesează în special nivelul terţiar, şi nu există o evidenţă privind nivelul de servicii pe care le accesează la nivel primar şi secundar.
Adina Geană a oferit detalii despre strategia pe termen mediu şi lung – pentru următorii zece ani – legată de managementul bolilor cronice, care a început cu restructurarea bazelor de date privind numărul bolnavilor şi serviciile necesare acestora, şi care vizează inclusiv constituirea unor pachete idividualizate pentru bolnavii de boli cronice. Pachetele de servicii adaptate specificului fiecarei boli cronice ar putea fi introduse pe piaţă în termen de trei ani.
“Sub 7% dintre pacienţii ale căror servicii medicale le decontăm anual consumă peste 65% din medicamentele decontate”, a declarat Geană, referindu-se la bolnavii de boli cronice. “Problema cu care se confruntă CNAS este lipsa unor date statistice legate de numărul bolnavilor cronici din România. Fără date nu ştim ce înseamnă un pachet de servicii coerent si nici costurile reale ale bolilor cronice, ne lipseşte predictibilitatea. Am început deja demersul de a colecta aceste date şi până la finalul anului vom avea o imagine concretă asupra acestui segment de pacienţi”, a adăugat.
Specialiştii străini prezenţi la conferinţa “Chronic Disease and Health Management” au salutat această iniţiativă, considerând-o drept un demers deosebit de util în ceea ce priveşte managementul bolilor cronice. “Consider aceasta iniţiativă drept o idee foarte bună care va avea rezultate pozitive în obţinerea unei gestionări mai eficiente a resurselor financiare”, a comentat Eric de Roodenbeke, director general pentru Federaţia Internaţionala a Spitalelor (IHF), Franţa, specialist în finanţarea bolilor cronice.
Peter Christen, şeful Departamentului de Sănătate IBM CEEMEA, a subliniat faptul că, potrivit specialiştilor, bolile cronice vor deveni principala cauză de deces până în 2015, însă schimbarea stilului de viaţă poate preveni până la 80% din afecţiunile cardiovasculare şi până la 90% din cazurile de diabet de tip II. El prezentat o soluţie de îngrijire medicală colaborativă pentru managementul bolilor cronice, cu patru componente modulare: colectarea datelor pacienţilor, compararea cu datele medicinei bazate pe dovezi, identificarea şi comunicarea rezultatelor către furnizorii de sănătate şi pacienţi, crearea unui registru pentru furnizorii de sănătate şi pacienţi, din care se pot obţine datele necesare raportărilor şi analizelor cantitative şi calitative. Christen a exemplificat cu un proiect danez de management al diabetului, care a implicat colaborarea între 150 de medici de familie, spitale, farmacii şi 15.000 de pacienţi.
