În România, voluntarii sunt consideraţi fraieri
În iunie anul trecut, Fundaţia Regina Maria, înfiinţată de fondatorul reţelei private de sănătate cu acelaşi nume, medicul Wargha Enayati şi de soţia sa, Mitra Enayati, a deschis o clinică socială în cartierul Vitan. Reprezintă materializarea unui vechi vis al familiei, dar şi o şansă la sănătate pentru mii de oameni. 700 de oameni pe lună sunt trataţi gratuit la clinica socială Regina Maria. Pentru unii, într-o viaţă de om la 40 de ani, e pentru prima oară când vin la medic!
Dr. Wargha Enayati a preluat UN FOST CEC ÎN PARAGINĂ pus la dispoziţie de Primărie, şi l-a transformat într-o clinică frumoasă cu cinci cabinete. Clinica îl costă 5000 de euro pe lună, în condiţiile în care angajaţi sunt numai un medic şi o asistentă. Restul sunt voluntari. Până acum, în zece luni de funcţionare, clinica a primit numai o donaţie mai consistentă, de 5000 de lei. „Îi ajutăm pe cei care nu au posibilităţi, dar în al doilea rând aş vrea ca noi, românii, să învăţăm să facem voluntariat. Să nu considerăm că voluntarii sunt nişte naivi, nişte fraieri, sau au vreun interes ascuns, ci să înţelegem că pur şi simplu vor să ajute, pentru că iubirea adevărată e nelimitată. Vrem să dezvoltăm acest proiect, şi nu e vorba numai de a găsi medici voluntari, ci posibilităţi de tratament. Degeaba reuşim să consultăm 120 de pacienţi pe zi, dacă nu putem asigura şi tratamentul decât pentru 20”, spune Wargha Enayati.
Pentru Della Marcus, managerul Fundaţiei, să desţeleneşti cărările voluntariatului aici e o adevărată provocare. Della e americancă, trăieşte în România de 20 de ani şi tot o mai consideră surprinzătoare.
Medicul Vlad Romanescu (foto), coordonatorul medical al clinicii, are 20 de pacienţi pe zi şi întâlneşte o patologie diversă, cum nu în multe locuri poate întâlni. E fiu de medici, dar l-a prins activitatea asta, să trateze persoane defavorizate, fără domiciliu, „neasiguraţi”, cum ar zice CNAS. „Nevoia e imensă”, zice obosit, la capătul unei săptămâni de muncă, pregătindu-se de start să prindă un loc în grădiniţă pentru fiul lui. „Ne ocupăm de latura medicală, dar şi de cea socială, pentru că oamenii au nevoie de haine, de produse de igienă corporală. Am dat copiilor păpuşi şi dulciuri de Sărbători, facem şi activităţi de acest gen”, spune Vlad Romanescu.
Pacienţii trebuie să vină cu o dovadă de la Primărie că nu au locuinţă, nu au venituri sau nu au asigurări sociale. Sunt evaluaţi, unii fac duş, li se dau haine curate, dacă au nevoie, şi sunt întrebaţi dacă vor să fie consultaţi. „Majoritatea spun că da, pentru că nu au văzut medicul prea des”, spune dr. Vlad Romanescu, care îi trimite la investigaţii paraclinice sau de laborator, sau la specialist, dacă e necesar.
Pacienţii au de toate: afecţiuni psihice de la uşoare la grave, afecţiuni cardiovasculare, mari probleme de nutriţie, au hepatită B şi C, HIV, TBC, probleme oftalmologice – au nevoie de ochelari, de operaţii de cataractă –, afecţiuni dermatologice, ginecologice. Aproape toţi au probleme stomatologice serioase, abia de mai au câţiva dinţi.
„În iarna asta, am câţiva pacienţi salvaţi de la amputaţie în urma degerăturilor; i-am pansat zilnic luni de zile. Aceste lucruri par extrem de banale, dar după ce ai pansat patru luni un pacient nu mai par atât de banale! Mă mândresc că am prelungit viaţa a 100 de pacienţi cu peste un an, pentru că mi-au intrat în cabinet cu tensiuni 25 – 26!”, spune Vlad Romanescu.
În clinică vin şi lucrează câţiva oameni extraordinari. Câţiva medici dedicaţi trup şi suflet – dr. Diana Drăgănescu (stomatologie), dr. Nirvana Georgescu (pneumologie), dr. Anca Plotoagă (radiologie şi imagistică medicală), dr. Andreea Ştefănescu (oftalmologie), dr. Rodica Negreanu (dermato-venerologie), dr. Wargha Enayati (cardiologie), dr. Florin Semciuc – şi trei asistente medicale, oameni cu totul speciali, cum spune dr. Romanescu – Adriana Donciu, Laura Neacşu, Angelica Preda.