Era chirurgiei endovasculare este o realitate și în România – din ce în ce mai mulți pacienți trăiesc astăzi datorită cuceririlor din chirurgia cardiovasculară, ajunse și aplicate la patul bolnavului. La Spitalul Militar din Capitală vorbim despre acest domeniu de vârf al medicinei cu Col. (r) Dr. Ionel Droc, autorul unor premiere naționale: în 2007, tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă abdominală, și în 2013 tratamentul endovascular al stenozei aortice prin procedeul TAVI (Transcateter Aortic Valve Implantation). Deși există tendința și dorința de a realiza cât mai multe intervenții minim invaziv, pentru avantaje certe, experiența chirurgiei deschise este necesară pentru gestionarea complicațiilor și pentru a oferi pacienților terapia cu cel mai mic risc.
Sunteţi unul dintre cei mai apreciaţi şi căutaţi medici chirurgi cardiovasculari din România şi nu numai. Care sunt paşii pe care i-aţi parcurs în educaţia şi în formarea Dvs. profesională?
Dintotdeauna mi-am dorit să devin doctor și de aceea am urmat Facultatea de Medicină Generală, UMF “Carol Davila”, în București. A urmat rezidențiatul în chirurgia cardiovasculară, care a devenit domeniul meu de suflet. Am încercat sa mă perfecționez constant și astfel am urmat mai multe pregătiri: Diplôme Universitaire de la Faculté de Médecine Lariboisière – Saint-Louis, Paris, de Cardiologie congenitală și pediatrică, precum și Diplôme Universitaire de la Faculté de Médecine Lariboisière – Saint-Louis, Paris, de circulație extracorporeală. Ulterior am devenit și doctor în științe medicale și am și o competență în Ecografie vasculară.
I-am avut ca mentori pe Acad. Prof. Vasile Cândea, creatorul școlii de chirurgie cardiovasculară din armată și pe Prof. Gerard Bloch, membru al Academiei de chirurgie de la Paris.
Formarea profesională nu se încheie niciodată în cazul medicilor – apar tot timpul tehnici noi, se modifică protocoalele de lucru etc. Este de datoria noastră să fim tot timpul în pas cu știința și inovația, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor pacienților noștri.
În chirurgie, poate mai mult decât în alte specialități medicale, intervine strategia, experiența, manualitatea și, de ce nu, harul. Inima și vasele sanguine funcţionează sub presiune, deci tot ceea ce faci trebuie să fie perfect, în parametri.
Recunoaşterea competenţelor Dvs. profesionale s-a făcut atât pe plan naţional, dar şi la nivel internaţional. Câteva detalii?!
Am avut onoarea să fiu cooptat în mai multe organizații profesionale de vârf, pe plan național și internațional. Astfel, sunt în boardul Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară și în cel al Societății Române de Chirurgie Vasculară, am fost vicepreședinte și ulterior președinte al Comisiei consultative de Chirurgie Vasculară de la nivelul Ministerului Sănătății, președinte al Comisiei de Chirurgie Vasculară de la Colegiul Național al Medicilor și am fost Secretar ales al Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară în perioada 2004-2012. Între 2014-2017 am fost Reprezentantul ales al României la European Society of Vascular Surgery (ESVS). Sunt deseori invitat să susțin lucrări și conferințe la numeroase manifestări științifice internaționale.
Pe parcursul întregii cariere profesionale, aţi realizat terapii în premieră naţională. Care sunt acestea și când au fost realizate?
În anul 2007 am introdus în premieră națională tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă abdominală, prima intervenție utilizând o endoproteză “Anaconda”. În 2013 am introdus, tot în premieră națională, tratamentul endovascular al stenozei aortice prin procedeul TAVI (Transcateter Aortic Valve Intervention).
Colectivul centrului a avut colaborări internaționale multiple și remarcabile în multe planuri, inclusiv la nivel științific. Aș menționa o prestigioasă apariție editorială la Elsevier, în 2018, la care am fost co-editor. Lucrarea este o monografie actualizată a întregii patologii aortice, de la valve până la bifurcația aortei abdominale, insistând pe metodele moderne de diagnostic și tratament.
Dat fiind incidența tot mai mare a cazurilor de anevrism de aortă abdominală complexă, cum vedeți terapia actuală, în era endovasculară?!
În mai toate ramurile chirurgicale terapia minim invazivă prinde din ce în ce mai mult teren, datorită beneficiilor reale pentru pacienți în termeni de durată de spitalizare, recuperare precoce și reinserție socio-profesională mai rapidă. Evident că aceste tehnici și-au găsit locul și în chirurgia vasculară și suntem în era chirurgiei endovasculare. Chirurgia deschisă, chiar dacă rămâne gold-standardul actual, cedează treptat locul terapiilor endovasculare, existând centre în Europa care practică numai acest tip de chirurgie. Problema este a noilor generații, care trebuie să cunoască și să practice ambele tehnici, pentru a putea gestiona complicațiile și a putea oferi pacienților terapia cu cel mai mic risc.
Fără doar şi poate în decursul carierei aţi avut cazuri deosebite. Vorbiţi-ne despre un caz care v-a rămas în memorie sau v-a impresionat mai mult.
Un caz special pentru mine și care m-a impresionat în mod deosebit este momentul în care aici, în secţia noastră, am reușit să scoatem un glonţ din inima unui soldat din teatrele internaţionale de război și care a supravieţuit. De fapt, trăiește și astăzi și a plecat fericit în ţara lui de origine. Chiar dacă nu ne-am înţeles verbal, pentru că nu știa nicio limbă de circulaţie internaţională, se vedeau în privirea și gesturile lui satisfacţia și bucuria faptului că are o inimă vie și sănătoasă.
Ce loc ocupă în activitatea Dvs. pregătirea profesională a viitorilor specialişti în chirurgie cardiovasculară? Cum colaborați cu generația următoare?
Tinerii medici – rezidenți, specialiști – sunt viitorul medicinei. Formarea viitorilor specialiști în chirurgia cardiovasculară este esențială și ocupă un loc major în activitatea mea zilnică: lucrăm împreună și încerc să le transmit cunoștințele pe care, la rândul meu, le-am dobândit după zeci de ani petrecuți alături de pacienți. O cât mai bună pregătire profesională a tinerilor specialiști, atât ca experiență clinică, cât și științifică, reprezintă asigurarea continuității unei practici de calitate și a unei medicini ce țintește spre excelență.
Ce ne puteți spune despre echipa Dvs? Pentru că vorbim despre succese, dar şi despre nereușite care sunt inerente în această activitate, care se desfășoară la limită.
Echipa este esențială în activitatea pe care o desfășurăm: succesele pe care le avem sunt rezultatul unei munci în echipă. Orice viață salvată este un succes. Facem acest lucru zilnic, deși pacienții vin cu probleme din ce în ce mai complexe, mai grele, ce necesită nu de puține ori abordări interdisciplinare. Am și medici tineri în echipă, care te impulsionează, îți dau un suflu nou, tineresc, pentru că este o meserie lucrativă, care necesită pe lângă multe cunoștințe și tenacitate și rezistență fizică și psihică.
Ce ne puteți spune referitor la dotare, în condițiile în care aplicarea noilor tehnici este dependentă de tehnologii și aparatură de vârf. Vorbiți-ne vă rog despre aparatura folosită în prezent în intervențiile din sfera cardiovasculară și despre avantajele acestor noi tehnici.
Este de datoria noastră profesională să ne ținem la curent cu inovațiile din domeniu, să le aducem în spital și să le integrăm cu succes practicii noastre curente. Astfel, pacienții pot beneficia de tratamente calitative, cât mai puțin invazive, la standarde europene.
Pe lângă chirurgia clasică, deschisă, abordăm și tehnicile minim invazive, cât și pe cele endovasculare. Avantajele acestor tehnici moderne, dar costisitoare, sunt reducerea complicațiilor operatorii, o ședere în terapie intensivă mai scurtă și o spitalizare mai scurtă, cu reintegrarea mai rapidă a pacienților în viața profesională și socială.
Evaluarea activităţii unei echipe este reflectată şi prin datele statistice. Vă rog să ne furnizați câteva date în acest sens.
Nu mi-am propus o evidenţă strict matematică – operez zilnic și pe cord, și pe vase. Sigur că există o statistică, dar nu cred că acest lucru este esenţial. Mai degrabă important este modul în care ai reușit să evoluezi.
Ce ne puteți spune despre adresabilitatea pacienților pentru tratament în Clinica de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Militar din Capitală?
Adresabilitatea pacienților este mare. Abordăm toate procedurile din cadrul patologiei cardiace și vasculare, cu excepția transplantului cardiac. Avem însă liste de așteptare, capacitatea serviciului nostru fiind insuficientă față de volumul solicitărilor.
Cu ce probleme vă confruntați?
Ne confruntăm cu destul de multe adversități, de diverse naturi. Ducem o lipsă severă de personal, din toate branșele – medici, personal auxiliar etc. Ne confruntăm de asemenea și cu dificultăți financiare – aparatura de vârf și consumabilele de care avem nevoie pentru a putea asigura pacienților practicile medicale cele mai noi și calitative sunt scumpe, iar fondurile insuficiente. Cei doi ani de pandemie nu au ajutat, absorbind pe o perioadă lungă o bună parte din personal, din fonduri și infrastructură.
Însă pentru multe dintre aceste probleme ar putea exista soluții, și acest lucru ne dă speranță.
Pe un plan mai puțin tangibil, dar la fel de important, ne confruntăm din păcate și cu o neînțelegere a activității noastre, aceasta fiind una dintre cele mai de vârf practici ale medicinei.
Unde vă pot găsi pacienții?
Lucrez de peste 30 de ani în Spitalul Militar Central, în cadrul Centrului de boli cardiovasculare al armatei. Aici am reușit să dezvolt tehnici și abordări noi, la nivel european, atât în chirurgia deschisă cât și în cea endovasculară. Am pregătit tinerele generații de specialiști pentru abordarea actuală și personalizată a pacienților. Suntem pe harta europeană a centrelor de pregătire. De asemenea, în paralel, am participat la dezvoltarea rețelei private de centre de terapie cardiovasculară, înființând în 2004 primul Centru de excelență în diagnosticul și terapia bolilor cardiovasculare, împreună cu Prof. Bradu Fotiade. În prezent, pe această latură colaborez cu rețeaua privată de sănătate Regina Maria.
Ce ne puteți spune despre omul Ionel Droc? Cum reușiți să gestionați momentele faste, dar mai ales pe cele nefaste?
Sunt conștient de meseria pe care mi-am ales-o și pe care o iubesc, dar care vine la pachet, așa cum spuneți, atât cu momente faste, cât și cu cele nefaste. După mai bine de treizeci de ani de medicină cred că am învățat să gestionez aceste momente, cu calm și rațiune. Iar familia îmi oferă resursele necesare de liniște și optimism și sunt foarte recunoscător pentru acest lucru.
Cum vedeţi viitorul chirurgiei cardiovasculare?
În primul rând cu oameni instruiți și pasionați, cu echipe dornice să învețe și să lucreze împreună pentru a atinge excelența actului medical. În al doilea rând, viitorul este cel al inovației în tehnologie și în practicile medicale, care vor fi din ce în ce mai puțin invazive și, foarte important, vor fi accesibile unui număr cât mai mare de pacienți.
