Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Medica Academica, comisarul European pentru Sănătate şi Consumatori, John Dalli, pledează pentru cheltuirea cost-eficientă a resurselor în sănătate, fără a neglija inovaţia. De asemenea, relevă potenţialul eHealth pentru creşterea eficienţei şi necesitatea evaluării concrete a rezultatelor obţinute în urma proiectelor de eHealth, astfel încât deciziile luate la nivel central să fie bine fundamentate. Consideră că problema cheie a sistemului sanitar din România este migraţia cadrelor medicale. >>>
Care sunt principalele probleme din sănătate aflate pe agenda oficialilor europeni ?
După adoptarea cu succes a legisla-ției privind farmacovigilența, la sfâr-șitul anului trecut, și a Directivei medicamentelor contrafăcute, la începutul acestui an, principalul meu obiectiv este introducerea ultimei propuneri în Pachetul legislativ din domeniul farmaceutic – Informațiile către Pa-cienți. Deoarece pacienții sunt din ce în ce mai implicați în propria lor să-nătate, este important ca infor-ma-țiile disponibile despre medicamente să fie corecte, susți-nute de dovezi, actualizate și obiective. A-cesta este scopul implementării a-ces-tei legislații.
Am supus recent consultării publice alte trei propuneri, și în momentul de față evaluăm rezultatele acestor consultări. Aceste propuneri sunt: 1. revizuirea Directivei privind produsele din tutun, 2. Parteneriatul-Pilot pentru Îmbătrânirea Activă și Sănătoasă și 3. Securitatea în Sănătate în Uniunea Europeană. Diminuarea efectelor nocive ale tutunului asupra sănătății cetățenilor și economiilor noastre este, pentru mine, o prioritate cheie. O altă prioritate este să vedem cum putem întări po-tențialul inovativ al Europei pentru a aborda provocările cauzate de schimbările demografice. De ase-menea, aș vrea să ne îmbo-gățim ex-periența în planificarea și manage-mentul diferitelor ame-nințări asupra sănătății, precum și pentru aplicarea lor în viitor, pentru a răspunde unor eventuale agresiuni de natură chimică, biologică, radiologică și asupra mediului înconjurător.
Tema promovării sănătății și a prevenirii bolilor cronice a fost și continuă să fie o prioritate de vârf. Comisia continuă să lucreze cu statele membre și o largă paletă de alţi parteneri; de exemplu, prin intermediul Platformei referitoare la Consumul de Alcool, a Platformei Europene pentru Nutriție și Activitate Fizică și prin intermediul Parteneriatului European pentru Acțiune Împotriva Cancerului.
Cum este văzut, la Bruxelles, sistemul românesc de sănătate? Care este perspectiva dvs. ?
Sistemele de sănătate din Uniunea Europeană sunt sub o presiune din ce în ce mai mare pentru a răspunde provocărilor legate de îmbătrânirea populației, a migrației cadrelor medicale, ale așteptărilor în creștere ale populației și a mobilității pacienților. Toate aceste provocări apar într-o perioadă când se pun restricţii asupra cheltuielilor publice cu sănătatea. România nu face excepție și trebuie să facă față provocărilor la fel ca și alte multe state europene. Migrația cadrelor medicale, de exemplu, este o problemă centrală pentru România. În luna decembrie, Comisia Europeană și Comitetul pentru Politici Economice au publicat un raport comun asupra sistemelor de sănătate (*). Ca parte a acestui raport, statele membre au fost invitate să identifice provocările pentru propriile lor sisteme de sănătate. România a menționat o serie de provocări, între care îmbunătățirea bazelor pentru o finanţare a sănătăţii mai extinsă şi mai sustenabilă, și întărirea promovării sănătății și a activităților de prevenire a bolilor.
Pe baza acestui raport este nevoie ca statele membre şi Comisia să lucreze împreună pentru a afla mai multe despre experienţa bunelor practici, care pot conduce la o mai mare eficacitate și eficiență a sistemelor de sănătate. Cred că poate acorda asistență statelor membre, reunind toți jucătorii din sănătate și din sferele financiare, pentru a identifica cele mai bune soluții pentru o serie de provocări comune.
(*) Link către raport: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/occasional_paper/2010/pdf/ocp74_en.pdf
Aveți o experiență importantă și vedeți diferențele și eficiența sistemelor de sănătate din multe state europene. În opinia dvs, care sunt elementele cheie pentru o reformă eficientă în sănătate ?
În opinia mea, elementul cheie pentru un sistem de sănătate eficient este o investiție adecvată, corelată cu o folosire a resurselor financiare într-o modalitate cost-eficientă. Cost-eficiența este crucială dacă statele vor să asigure accesul universal și echitatea în sănătate, în finanțarea sănătății și în utilizarea serviciilor medicale.
Un mai mare procent din PIB alocat sănătăţii şi o distribuție mai echitabilă a resurselor alocate în sistem a fost asociată unor îmbunătățiri semnificative în sănătatea pop-u-lației din Uniunea Europeană. În schimb, o sănătate bună contribuie la prosperitatea economică prin crearea de locuri de muncă și prin creșterea productivității. Acest lucru e esențial într-o societate cu din ce în ce mai mulţi vârstnici.
Când se iniţiază reforme, o atenție specială trebuie acordată utilizării cost-eficiente a medicamentelor, susținându-se totodată și inovația. Aș recomanda statelor membre să utilizeze evaluarea tehnologiilor în sănătate de o manieră mult mai sistematică în cadrul proceselor de decizie. În cele din urmă, dar probabil cel mai important, este faptul că prevenția este preferabilă tratamentului; astfel că cer factorilor de decizie să susţină promovarea sănătății și a medicinei preventive în interiorul și în afara sectorului sanitar.
Cum vedeţi rolul eHealth în dezvoltarea unui sistem de sănătate eficient și sustenabil ?
Cred că eHealth are potențialul de a contribui la transformarea sistemelor de sănătate pentru a răspunde mai bine schimbărilor nevoilor cetățenilor și pentru a furniza servicii de sănătate inovative, mai eficiente și totodată sustenabile. Iată câteva exemple care ilustrează acest lucru:
• Sistemele informatice și sistemele de e-prescripție pot îmbunătăți managementul sistemelor de sănătate și pot optimiza utilizarea resurselor.
• Telemonitorizarea îi poate ajuta pe profesioniști să monitorizeze situația pacienților de la distanță, ceea ce înseamnă un management al riscului mai bun pentru pacient și un mai bun management al volumului de lucru pentru profesioniști.
• eHealth și telemedicina pot aduce serviciile de sănătate mai aproape de regiuni şi oameni care altfel nu ar putea avea acces, ca de exemplu persoanele vârstnice sau cei care trăiesc în zone izolate. Nu numai că asta face viața pacienților mai ușoară, dar este un mod mai eficient de a echilibra accesul echitabil la servicii medicale cu eficiența economică.
• eHealth poate asigura accesul pacienților la cea mai bună expertiză medicală chiar dintr-un alt stat UE. Nou adoptata Directivă a Sănătăţii Transfrontaliere are obiectivul de a asigura accesul pacienților la cele mai bune servicii, dar și pe cel al profesioniștilor din sănătate la dosarele medicale ale pacienţilor, asigurând astfel siguranța, calitatea și continuitatea tratamentului medical.
• eHealth va facilita, de asemenea, culegerea datelor pentru a evalua eficacitatea tratamentelor și a produselor medicale, pentru depistarea și prevenirea reacțiilor adverse la tratamentele medicale, pentru întărirea cercetării în medicină și în sănătatea publică.
Oricum, pentru a încuraja implementarea eHealth, avem nevoie de mai multe dovezi ale rezultatelor și rezultatelor nete, exprimate în bani, ale investiţiilor făcute, astfel încât să fim mai bine pregătiţi pentru a lua decizii bine informate asupra modului cum și unde este cel mai bine să investim valoroasele noastre resurse. Aici intervine Evaluarea Tehnologiilor în Sănătate (Health Technology Assessment -HTA). Comisia Europeană joacă un rol cheie în susținerea cooperării în cadrul HTA, astfel încât statele membre să utilizeze aceleași metode de bază și să evite duplicarea eforturilor lor.
Povara bolilor cronice este din ce în ce mai importantă. Cum vedeți managementeul bolilor cronice în diferite state din Europa ?
Deoarece populația vârstnică a Europei crește, numărul afecțiunilor cronice crește. Bolile cronice înseamnă deja circa 70% din cheltuielile cu sănătatea din Uniunea Europeană, astfel că va trebui să găsim soluții inovative pentru această provocare.
După cum am menționat, cred că tehnologiile eHealth au potențialul de a constitui o cale eficientă și efectivă pentru a îmbunătăți tratamentul, accesul, calitatea și siguranța serviciilor medicale pentru pacienții care suferă de boli cronice.
În același timp, telemedicina și tele-asistența – prin video-consultație, de exemplu – ar trebui să fie testate ca şi căi de a-i ajuta pe cei care suferă de boli mintale, care uneori rămân ori netratați, ori sub-tratați.
Directiva Sănătății Transfrontaliere va conduce la o piață Europeană unică a sănătății pentru pacienți în anii următori ?
În general, pacienții preferă să primească servicii de sănătate în propria lor țară. De aceea, cererea pentru servicii medicale transfrontaliere este redusă și reprezintă numai circa 1% din cheltuielile publice pentru sănătate la nivel european. Scopul Directivei nu este de a încuraja mobilitatea pacienților. Pacienții ar trebui să poată primi îngrijirea de care au nevoie cât mai aproape de casă posibil. Totuşi, uneori, tratamentul de care are nevoie un pacient este oferit la un nivel mai înalt în alt stat membru. Când este cazul, nu ar trebui să existe obstacole nejustificate pentru ca un pacient să primească servicii de sănătate în străinătate. Aici intervine Directiva – oferind un cadru european coerent pentru dreptul pacientului de a primi un tratament sigur şi de calitate în Uniunea Europeană, care să îi fie și rambursat.
Aș vrea să subliniez şi alte beneficii ale Directivei. Va fi mai ușor pentru autoritățile naționale din sănătate să colaboreze și să schimbe informații privind calitatea și siguranța standardelor din sănătate. De asemenea, Directiva susține dezvoltarea “Rețelei Europene de Referință”, aducând lalolaltă, pe bază de voluntariat, centre specializate cu expertiză, recunoscute deja în Europa. Aceasta înseamnă că experții în sănătate din Europa vor putea să-și împărtășească reciproc bunele practici și să furnizeze standarde de excelență. <<<
John Dalli
Născut la 5 octombrie 1848, John Dalli este Comisar European pentru Sănătate şi Consumatori din februarie 2010, în al doilea mandat al preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Este de profesie economist, politician de origine malteză, membru al Partidului Naţionalist, care, începând din 1987, a deţinut diferite portofolii în cadrul mai multor echipe guvernamentale din Malta. A fost Secretar Parlamentar pentru Industrie (1987–1990), Ministru pentru activitatea economică (1990–92), Ministru de Finanţe (1992–1996, 1998–2004), Ministru al Afacerilor Externe şi Promovării Investiţiilor (2004). În timpul portofoliului său la Ministerul de Finanţe (cel mai lung din istoria Maltei) s-a remarcat prin modernizarea sistemului de taxare prin introducerea Taxei pe Valoarea Adăugată. Între 1987 – 1996 şi între 1996 – 2004 a fost co-preşedinte al Comisiei Comune Libia – Malta, renegociind toate acordurile bilaterale pentru a le aduce în conformitate cu reglementările europene. În 2007 a fost numit consultant personal al Primului Ministru maltez, după ce acuzaţiile care i se aduceau anterior, privind încredinţarea unor contracte, s-au dovedit false.
A fost reales în Camera Reprezentanţilor a Maltei în urma alegerilor din martie 2008, fiind numit apoi Ministru pentru Politici Sociale. Portofoliul său includea sănătatea, ocuparea forţei de muncă şi relaţiile industriale. A demisionat în februarie 2010, după ce a fost ales Comisar European în cabinetul Barroso.
Când se iniţiază reforme, o atenție specială trebuie acordată utilizării cost-eficiente a medicamentelor, susținându‑se totodată și inovația.
Elementul cheie pentru un sistem de sănătate eficient este o investiție adecvată, corelată cu folosirea resurselor financiare într-o modalitate cost-eficientă. Cost-eficiența este crucială!
