Conf. Dr. Victor Costache, chirurgie cardiovasculară, Brașov: În România grija pentru pacient nu e o prioritate

0

După ani de specializări în chirurgia toracică în vestul Europei, în special în Franța, Conf. Dr. Victor Costache a venit în România — mai întâi la Sibiu, iar după un intermezzo la cârma Ministerului Sănătății, întrerupt de pandemie, a revenit în câmpul profesional, care l-a consacrat, de astă dată la Spitalul “Sf. Constantin” din Brașov. Spune că își dorește, aici, standarde europene pentru pacientul român. “Din păcate, grija față de pacient nu face parte dintre priorități, în felul în care este gândit în prezent sistemul sanitar din România”, spune specialistul în chirurgie cardiovasculară.

Ați deschis la Brașov, în cadrul Spitalului Sf. Constantin, una dintre cele mai performante clinici de Chirurgie cardiovasculară din România, apreciată și în Europa. Sunteţi fondatorul Clinicii de Chirurgie Cardiacă din Annecy, Franța, membru titular al Colegiului Francez de Chirurgie Cardiacă. În ce măsură aţi reuşit să implementaţi și la Brașov metodele din Franţa?

Putem considera Clinica de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Sf. Constantin ca o copie reușită a clinicilor din Lyon și Grenoble. Totul a pornit în 2013, atunci când am demarat primul program de boli cardiovasculare în România, am adus chiar din prima săptămână specialiști francezi, care au stat alături de cei din România pentru a ajunge la aceleași protocoale. Încă mai avem medici de mare renume și experiență, de exemplu dr. Eric Arnaud Crozat, care ne vizitează și operează alături de echipa noastră, și toți se adaptează cu ușurință întrucât regăsesc modul de organizare din Franța.

Evident, în ultimii ani, alături de echipa noastră au lucrat și specialiști din alte centre, din Marea Britanie, SUA, Germania. Astfel, am reușit să ținem unită o echipă de specialiști de mare valoare, care pe lângă condițiile foarte bune de lucru au beneficiat în permanență de schimburi de experiență chiar la locul de muncă, nefiind nevoiți să plece din țară.

Pot spune, fără ezitare, că un pacient va beneficia de aceleași șanse și de aceleași procedee inovative dacă va fi operat pe inimă la Brașov la “Sf. Constantin” sau într-o clinică reputată din Franța sau Germania.

 

Ce ne puteți spune despre dotarea clinicii?!

Clinica respectă toate normativele din România și din UE: în jurul unei secții de 25 de paturi sunt grupate două săli de operații complet dotate cu console de circulație extracorporeală de ultimă generație, Stockert S5, sisteme de tip cell saver, truse de instrumente și sistem pentru chirurgia cardiacă endoscopică, robot DaVinci, sală hibridă Siemens etc.

 

Ce patologie abordează clinica pe care o conduceţi?

În clinică, de la prima intervenție chirurgicală realizată pe 4 mai 2020, s-au realizat toate tipurile de proceduri cardiovasculare: bypass-uri aorto coronare, protezări valvulare, plastii valvulare, reconstrucții de vase mari etc. O particularitate a secției sunt intervențiile valvulare minim invazive, realizate fără deschiderea sternului, echipa noastră fiind singura echipă din Transilvania ce realizează astfel de proceduri, atât de importante pentru pacienți. De exemplu, un pacient care are nevoie de o plastie de valvă mitrală va beneficia de o astfel de procedură endoscopică ce se realizează printr-o incizie de maxim 5 cm în spațiul intercostal și va rămâne doar 4 zile în spital după intervenție.

 

Un singur om nu poate obţine rezultate. Vă rog să ne vorbiţi despre echipa pe care o conduceţi și realizările pe care le-ați reușit.

Exact, avem o echipă cu specialiști de prestigiu, cu mare experiență; pentru a aminti numai pe câțiva dintre ei, pe anestezie terapie intensivă Dr. Irina Modrigan, cu peste 25 de ani experiență în domeniu, care a fost și coordonatoarea departamentului de anestezie de la Institutul inimii din Târgu Mureș, Dr. Mihail Chiloflischi și Dr. Carmen Sircuta, de un înalt profesionalism și cu expertiză atât în domeniul patologiei adulte cât și la pacienții pediatrici, Dr. Cristina Pitiș, un cardiolog de mare experiență și o valoare recunoscută european în ecografia cardiacă intraoperatorie, alături de o echipă de chirurgi tineri și cardio­logi intervenționiști – Dr. Felix Farcaș, Anca Chitic, Dragoș Lupu, Cristian Popescu, Emil Moldovan și mulți alții.

De asemenea, avem privilegiul să avem un departament de circulație extracorporeală de top, coordonat de Dr. Sebastian Oană, unul dintre puținele din țară ce au expertiză atât în patologia adultă, cât și în cea pediatrică sau minim invazivă.

Alături de echipa de specialiști români avem visiting surgeons de prestigiu – Dr. Eric Arnaud Crozat (Franța), Dr. Ioannis Tzanavaros (Stuttgart), Dr. Șerban Stoica (Bristol), Dr. Kak Khee Yeung (Amsterdam).

 

Pentru că ați lucrat și în Franța, și în România, cum arată sintetic o comparație între cele două sisteme de sănătate din punctul de vedere al pacientului?

Diferența este enormă, din păcate, și asta se reflectă direct în performanțele slabe ale sistemului sanitar românesc – suntem după cum știți pe locul întâi în Europa, de exemplu la număr de decese din spital care ar putea fi prevenite, numărul unu ca mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare etc. Din păcate grija față de pacient nu face parte dintre priorități, în felul în care este gândit în prezent sistemul sanitar din România.

 

Dar din cel al profesionistului – medicului?!

În ultimii doi ani s-au crescut salariile medicilor și asistentelor la un nivel foarte apro­piat de cele din Franța sau Germania, dar din păcate nu s-au îmbunătățit și condițiile de muncă din spitale. Marea majoritate a infrastructurii este vetustă, iar sistemul este hiper-reglementat și foarte puțin transparent.

 

În urmă cu ceva vreme propunerea de a pregăti medici rezidenţi în clinicile private a stârnit vâlvă. Personal am stat de vorbă cu mulţi medici rezidenţi care s-au arătat interesaţi. Care sunt avantajele și dezavantajele pe care le-ați identificat?

Nu mai este doar o propunere; în momentul de față s-au elaborat, încă din decembrie 2019, prevederi normative clare care au permis în premieră, din 2020, medicilor rezidenți români să facă stagii atât în clinici private, cât și în spitale militare sau spitale județene mari. Astfel, sistemul de formare a rezidenților a fost modernizat și s-a permis tinerilor să aibă un parcurs mult mai flexibil și mai modern. De asemenea, în 2020, Consiliul Național al Rectorilor a adoptat în premieră o propunere a echipei noastre, de a moderniza complet bibliografia medicilor rezidenți și de a introduce la rezidențiat, din 2021, numai tratate internaționale de prestigiu (e.g. Harrison), traduse în română de cei mai buni specialiști ai noștri.

 

Statisticile arată o creştere marcantă a cazurilor de arterită obliterantă, asta şi pe fondul creşterii numărului de cazuri de diabet zaharat, dar şi al tabagismului. În clinicile din vest se practică tehnicile endovasculare. Se folosesc şi în clinica pe care o conduceţi?

Clinica din Brașov este dotată cu un angiograf și cu o sală hibridă de Siemens de ultimă generație. Astfel, pacienții noștri beneficiază curent de proceduri endovasculare sau hibride – combinație de proceduri deschise cu tehnici endovasculare.

 

Parcursul Dvs. profesional a favorizat contacte internaționale. Vă rog să ne vorbiți despre această rețetă.

Fac parte din Board-ul Societății Internaționale de Chirurgie Endovasculară, fiind directorul acestei prestigioase societăți pentru Europa de Est și, de asemenea, datorită parcursului meu profesional, cu peste 14 ani în clinici de renume din Franța, Canada sau Marea Britanie, am reușit să am o rețea de colegi și prieteni de renume în domeniul medical. Pe lângă cei enumerați anterior mai menționez pe Prof. Rodney White (UCLA), Prof. Alan Lumsden (Houston, Texas), Prof. Charles Lutz (New York) sau Prof. T. Sloan Guy (Philadelphia). Toți au fost în România și au lucrat alături de echipa noastră – de exemplu, Prof. Lutz a fost în România de trei ori, alături de o echipă de medici și asistente din SUA de 12 persoane, prima oară în 2015, și ne-a ajutat să demarăm primele intervenții valvulare endoscopice realizate în țară.

 

Cercetările în acest domeniu de specialitate sunt într-o continuă dinamică. Care sunt acum ultimele noutăți în cercetare, cât de departe sunt de aplicarea în practică, și mai ales la noi?

Într-adevăr, în momentul de față se lucrează foarte mult pentru a se integra terapia personalizată cu inteligența artificială în bolile cardiovasculare. Echipa noastră de cercetare de la Facultatea de Medicină din Sibiu a fost cooptată într-un cluster de cercetare alături de specialiști din Olanda, Franța, Marea Britanie și Italia pentru două proiecte Horizon, scrise chiar pe această idee. Vom fi anunțați despre rezultatul acestei competiții europene undeva în luna octombrie și sper ca rezultatul să fie unul pozitiv.

 

Cum apreciați accesibilitatea pacienţilor la serviciile clinicii unde activați. Cum pot ajunge pacienţii să beneficieze de tratament aici?

Întotdeauna echipa noastră a primit pacienți din întreaga țară, dar și pacienți din afara României și putem fi cu ușurință găsiți la Spitalul “Sf. Constantin” din Brașov. De asemenea, deoarece avem foarte multi pacienți din București, avem o colaborare foarte bună cu Spitalul Sanador unde sunt prezent în fiecare lună și unde realizăm și intervenții chirurgicale împreună cu echipa Prof. Horațiu Moldovan.

 

Care sunt consecințele – cu plusuri și minusuri – ale trecerii programelor naționale de sănătate și în mediul privat?!

Programele de sănătate se desfășoară și în instituții sanitare private și asta cel puțin din 2013 și acest lucru este numai în interesul pacienților din România. Este foarte important ca principiile europene, în care pacientul să își poată alege liber medicul în care are încredere, să fie respectate, iar drepturile pacienților să nu fie îngrădite prin hiper-reglementări care au ca singur scop doar păstrarea unor monopoluri și distrugerea calității actului medical. Cei care găsesc minusuri în desfășurarea actelor medicale în instituțiile sanitare private sunt indivizi retrograzi, care nu s-au obișnuit încă cu poziția României în Uniunea Europeană.

 

Cum apreciați experiența Dvs. ca ministru al sănătății într-o perioadă dificilă, în contextul pandemiei de Covid-19?

Am luat primele măsuri foarte precoce, știind de pericolul Sars Cov 2 încă de la sfârșitul lui decembrie 2019. De la începutul lunii ianuarie 2020 am lucrat foarte mult în echipe multidisciplinare împreună cu cei din MAI, MAE, transporturi, precum și cu colegi din alte instituții pentru a se întârzia cât mai mult apariția acestui virus pe teritoriul țării noastre – astfel, primul pacient nu a fost din China, ci a apărut relativ târziu, pe 26 februarie 2020, din Italia – pentru a se aloca resurse materiale, pentru a se putea achiziționa tot ceea ce era necesar în sistemul sanitar, pentru a se pregăti spitalele noastre – vezi Planul Alb prezentat în martie 2020 și care, din păcate, nu a fost implementat în totalitate – și multe altele. Dar această activitate intensă ar putea face cu siguranță obiectul unui interviu separat.

 

About Author

Silviu Munteanu

Leave A Reply