Delia Budurcă
România deţine primul loc în Comunitatea Europeană în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei B şi C, chiar dacă introducerea vaccinării a ameliorat situaţia şi tinerii sub 15 ani nu mai au, practic, decât sporadic această afecţiune.
Însă exodul forţei de muncă a generat şi “exportul” acestei boli în alte state din Europa. “Ar fi nevoie de un screening în populaţia la risc pentru virusul hepatitei B şi C pentru că suntem acuzaţi de state din Europa că furnizăm emigranţi cu hepatită”, a punctat prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului, în cadrul unei conferinţe de presă organizate cu prilejul Congresului Naţional de Hepatologie şi a Congresului Balcanic de Hepatologie. Cele două evenimentele au avut loc pe 16 -17 septembrie, la Bucureşti, bucurându-se de o numeroasă participare internă şi internaţională. “Migraţia forţei de muncă a făcut ca tuberculoza să reapară în multe ţări unde era aproape eradicată, iar hepatita B a apărut în multe alte state unde infecţia nu era endemică, aşa cum este în Asia”, e subliniat prof. dr. Monica Neuman, Univ. din Toronto, Canada.
Conform celor mai recente studii realizate în România prevalenţa hepatitei C se situează între 3,5 şi 7%, iar cea a hepatitei B între 4,9 şi 6%, de două-trei ori mai mult decât în Statele Unite ale Americii, a spus prof. dr. Monica Acalovschi, preşedinta Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie. Ea a arătat că introducerea vaccinării împotriva hepatitei B în 1995 a avut efecte pozitive şi “în câteva decenii vom putea spune că s-a eradicat boala”. Un aspect negativ este faptul că în România sunt preponderente genotipurile virusurilor B şi C care răspund cel mai greu la tratamentele actuale. Prof. Voiculescu a reliefat efectele pozitive ale Programului de evaluare a sănătăţii populaţiei, iniţiat de fostul ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu, care a adus la Spitalul Fundeni foarte mulţi pacienţi în urma depistării transaminazelor crescute. El a subliniat necesitatea investiţiilor în prevenţie, mult mai mici faţă de costurile ridicate de tratament, corelat cu presiunea care există pe bugetul CNAS, dar şi necesitatea atragerii de fonduri suplimentare pentru accesul la tratament a cât mai multor pacienţi.
Arun Sanyal, preşedintele Asociaţiei Americane de Hepatologie, a spus că în SUA prevalenţa acestei afecţiuni este mult mai mică, de 2% din populaţie, grupele la risc fiind în special consumatorii de droguri. Sanyal a subliniat faptul că de cele mai multe ori afecţiunea cronică nu dă simptome şi de fapt pacientul nu ştie că este bolnav, ceea ce face ca tratamentul să întârzie. El a subliniat necesitatea depistării anvergurii reale a acestei probleme “pentru a angaja reforme sociale şi a angaja voinţa politică pentru a rezolva problema”.
Al XX-lea Congres Naţional de Hepatologie – cu participare internaţională – şi al doilea Congres Balcanic de Hepatologie au fost organizate de Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului (ARSF) împreună cu Fundaţia Academician “Marin Voiculescu”. În deschiderea Congresului a vorbit şi Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke.
Programul ştiinţific a cuprins sesiuni dedicate sindromului metabolic şi patologiei hepato-biliare, complicaţiile cirozei hepatice, programul naţional pentru dializa hepatică MARS, diagnosticul precoce al nodulilor hepatici, noutăţi în ecografia cu agenţi de contrast. Între specialiştii străini care au conferenţiat s-au aflat Giada Sebastiani, de la Departamentul de boli digestive al Spitalului Dell’Angelo din Veneţia, Patrick Marcellin, Spitalul Beaujon, Clichy – Franţa, Harry Jansen, de la Univ. Erasmus din Rotterdam, Emanuel Manesis, Univ. din Ate
