La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța a fost deschis cel de-al treilea centru de excelență dedicat pacienților cu boli inflamatorii intestinale din România, după cele create anul trecut, la București și Cluj-Napoca, la inițiativa Asociației Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), în parteneriat cu Clubul Român pentru Boala Crohn și Colită Ulcerativă (RCCC).
„Pacienții care suferă de afecțiuni precum boala Crohn (BC) și rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH) au nevoi foarte complexe, care diferă în funcție de stadiul și momentul de diagnostic al bolii, vârstă sau starea generală de sănătate. În cadrul centrelor dedicate, pacienții cu BII primesc servicii medicale personalizate, care țin cont de aceste nevoi și care sunt adaptate permanent în funcție de răspunsul pacientului la tratament și de evoluția lui. Mai mult decât atât, la îngrijirea pacientului contribuie echipe multidisciplinare, care stabilesc împreună terapia fiecărui pacient și planul de îngrijire al acestuia”, a explicat prof. univ. dr. Eugen Dumitru, Coordonator Compartiment de Gastroenterologie și Endoscopie Digestivă.
Centrul dedicat pacienților cu BII din Constanța dispune de o unitate ambulatorie destinată monitorizării și tratamentului, o unitate de spitalizare de zi și o unitate de spitalizare continuă, cu aparatură și tehnică endoscopică, imagistică și chirurgicală de ultimă oră. În cadrul centrului lucrează echipe multidisciplinare formate din gastroenterolog, anatomopatolog, chirurg, imagist, psiholog, pediatru, asistente specializate, cu competențe în nutriție. Pacienții vor beneficia de consilieri pe probleme de nutriție, de sprijin psihologic și de educație continuă pentru ei și familia lor, pentru o mai bună înțelegere a bolii și un management mai eficient al acesteia.
„Prin aceste centre ne propunem să îmbunătățim calitatea vieții pacienților printr-un control susținut al bolii, prin facilitarea accesului pacienților la medici de renume și la terapii de ultimă oră și prin acces permanent la o rețea națională, care include unități medicale de asistență primară și secundară, centre private, grupuri de pacienți și grupuri de suport. Prin acest efort integrat ne dorim să reducem atât „povara bolii” pentru pacient, cât și costurile asociate tratării acestor pacienți”, a declarat prof. dr. Mircea Diculescu, Ex-Președinte RCCC.
Reducerea birocrației și îngrijirea personalizată, printre avantajele centrelor
Demersurile în vederea deschiderii unor astfel de centre au început în 2014, când un grup de lucru din cadrul RCCC, dedicat acestui proiect, a analizat un raport KPMG care a evaluat situația din opt unități dedicate BII din lume, precum și alte date din literatura de specialitate. Ulterior, experții au extras criteriile care definesc excelența în asistența pacienților cu boli inflamatorii intestinale, un set de indicatori de calitate, structură și rezultate, și a evaluat aplicabilitatea lor în România.
„Pentru pacientul cu BII, un centru dedicat prezintă numeroase beneficii și avantaje, începând cu faptul că există un circuit eficient parcurs de pacient, ceea ce reduce din timpul și birocrația care însoțesc de obicei parcursul pacientului de la primele simptome, până la diagnostic și tratament. Apoi, fiecare pacient beneficiază de o îngrijire personalizată, este informat permanent cu privire la deciziile medicale care-l privesc și are acces la consiliere psihologică și pe partea de nutriție. Pentru pacientul care suferă de BII, o boală invalidantă, cu un impact major asupra vieții personale, profesionale și de familie, faptul că poate beneficia de tot sprijinul necesar, printr-o singură vizită, într-un singur loc, este un aspect deosebit de important, care poate face diferența în evoluția bolii”, a afirmat Isabella Grosu, Președintele Asociației Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale (ASPIIR).
În România, aproximativ 15.000 de pacienți sunt diagnosticați cu boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică, iar printre problemele cu care se confruntă medicii și pacienții se numără: inconsistența în aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, diagnosticul tardiv și referarea cu întârziere către centrele specializate sau absența facilităților destinate tratamentului complex al bolii (co-morbidități, condiții asociate – denutriție, depresie, anxietate, anemie, boală osoasă, complicații oftalmologice, articulare, dermatologice etc).
