În contexul economic actual dificil, cercetarea românească reuşeşte să supravieţuiască prin participarea la proiecte ample iniţiate în marile universităţi ale lumii şi finanţate inclusiv din mediul privat. Ca exemplu, cercetătorii de la Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) realizează studii în domeniul regenerării creierului, parte a unor proiecte de cercetare pentru US Air Force sau NASA.
Prof. Dafin Mureşanu, secretar general al SSNN, vorbeşte despre proiectele organizaţiei în contextul economic actual. În 2009, prof. Dafin Mureşanu a fost recompensat pentru cercetările asupra regenerării creierului cu premiul “Gheorghe Marinescu”, acordat de Academia Română.
– În 2009, aţi primit premiul Academiei pentru studii dedicate regenerării creierului. Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca fondator al SSNN (Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii) şi participant activ la cercetarea în domeniu, acest lucru ? 
– Trebuie să vă mărturisesc că acordarea Premiului “Gheorghe Marinescu” de către Academia Română a fost o mare şi plăcută surpriză. Nu ţi se întâmplă în fiecare zi un asemenea eveniment. Este îmbucurător, mai ales pentru faptul că denotă o atenţie crescută a comunităţii ştiinţifice şi academice româneşti asupra unui domeniu fascinant, cu progrese însemnate în ultima decadă, acela al protecţiei şi regenerării sistemului nervos. Pe de altă parte, înseamnă că, într-adevăr, contribuţia românească privind generarea de concepte originale recunoscute şi de date ştiinţifice noi, care se integrează în cercetarea internaţională în ansamblu, este percepută corect şi aici.
– Ce înseamnă studiul regenerării creierului? Pe cine implicaţi în aceste cercetări ?
– Problematica neuroprotecţiei şi neuroplasticităţii este una interdisciplinară. Reprezintă domeniul de interes al unor cercetători din neuroştiinte, neurologie, neurochirurgie, psihiatrie, psihologie. Desigur că, împreună cu toţi colaboratorii mei, încercăm să încadrăm aceste noi date în contextul realităţii patologice şi clinice.
Există şi studenţi interesaţi, cu capacitate de întelegere avansată, dar ne concentrăm pe tânăra generaţie de medici rezidenţi, de specialişti şi de cercetători, aşa cum o facem de ani buni, şi în cadrul “Şcolii Internaţionale de Vară” organizate de SSNN în colaborare cu Academia de Ştiinţe Medicale, UMF “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi cu Societatea de Neurologie din România.
– Puteţi să detaliaţi cele mai importante aspecte din studiile dvs. ?
– Studiile din domeniul protecţiei şi regenerării creierului sunt poate cele mai relevante exemple ale medicinei translaţionale bazate pe principiul “one world medicine”. Rezultatele obţinute pe culturi de celule şi pe modele animale încercăm să le aplicăm, cu multă prudenţă, în cadrul unor paşi specifici, şi în domeniul clinic. În cadrul SSNN, UMF “Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, în colaborare cu centre de cercetare din ţară (ca, de exemplu, Institutul Naţional “Victor Babeş”) şi din străinătate, desfăşurăm un număr de proiecte de cercetare fundamentală în domeniul patologiei vasculare cerebrale, al bolilor neurodegenerative – în special demenţele – precum şi în traumatismele cerebrale şi medulare. Încercăm să avem astăzi o continuitate în cercetarea clinică, în lumina principiilor medicinii translaţionale, în toate domeniile menţionate, insistând în ultimul an pe neuroreabilitare.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
Johana Toma, redactor
