Investiţiile în calitatea serviciilor medicale sunt mai mici decât risipa de fonduri generată de lipsa standardelor privind calitatea, a afirmat dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în cadrul conferinţei internaţionale „Costurile şi calitatea serviciilor medicale”, organizată de Tarus Media. Manifestarea se înscrie într-un demers amplu şi coerent al companiei , care s-a individualizat în piaţa evenimentelor din sănătate prin promovarea unor concepte, preocupări şi specialişti de nivel european.
Calitatea costă, dar şi non-calitatea costă foarte mult. Din păcate nu am făcut o evaluare a costurilor non-calităţii. Dacă ne-am apuca, am constata că ne costă mai mult decât dacă am investi în calitate”, a declarat oficialul Ministerului Sănătăţii (MS) în cadrul conferinţei.
El a exemplificat cu un element subliniat de raportul NICE, conform căruia la noi internarea pentru o operaţie de apendicită durează trei – patru zile, în timp ce în Europa standardul este de 24 de ore.
„Nu avem o evaluare a costurilor nici măcar la nivel de pacient, cu atât mai puţin de boală”, a punctat Cepoi, care a anunţat că există un proiect derulat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, finanţat din fonduri europene, care va estima costurile la nivel de pacient şi de boală pe baza unui număr de spitale pilot. Până când acest proiect va ajunge la rezultatele aşteptate, pentru o estimare mai operativă a acestor costuri, MS va resuscita o obligaţie de raportare a spitalelor care există din 2006.
„Încercăm să activăm o aplicaţie informatică mai veche care există în cadrul MS pe care, dacă spitalele raportează corect, vom putea vedea costul mediu pe pacient şi pe specialitate”, a spus Cepoi. Oficialul a apreciat că astfel s-ar putea obţine aceste costuri până la sfârşitul acestui an. O problemă este totuşi legată de faptul că, în urma descentralizării, autorităţile locale deţin spitalele.
„Evaluarea costurilor cu non-calitatea presupune existenţa unui sistem de standarde bine puse la punct, pe de o parte, şi existenţa unui organism cu specialişti pentru a evalua conformitatea cu aceste standarde; şi mă refer la instituţia pentru evaluarea tehnologiilor medicale”, a declarat dr. Vasile Cepoi, pledând pentru înfiinţarea acestei noi instituţii.
Eficientizarea cheltuirii resurselor din sistemul medical a fost susţinută şi de Sorin Popescu, corporate affairs manager Amgen: „Pentru eficientizarea cheltuielilor, trebuie să existe aceleaşi reguli şi pentru restul cheltuielilor din sistemul medical (75%), nu numai pentru medicamente (care reprezintă 25% din bugetul FNUASS), trebuie reduse fradudele şi abuzurile (prin implementarea prescripţiei electronice), trebuie înfiinţată Instituţia pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale şi trebuie implementat codul de etică la nivelul întregii industrii farmaceutice”.
Sorin Popescu a pledat pentru transparenţă, predictibilitate şi sustenabilitate în piaţa farmaceutică, pentru actualizarea listei de medicamente compensate, reducerea termenelor de plată şi corectarea deficienţelor taxei de clawback. El a întrebat, retoric, unde sunt sumele colectate prin taxa de viciu şi cele 50 de milioane de euro colectate prin aplicarea taxei de clawback, despre care autorităţile promiteau că vor fi cheltuite pe medicamente.
Experienţa Portugaliei: Costurile pot fi înjumătăţite prin ghidurile de practică
Costurile în sistemul sanitar pot fi aproape înjumătăţite prin implementarea şi promovarea ghidurilor de practică, a afirmat Dr. Ricardo Baptista Leite, deputat în Comisia pentru Sănătate din Parlamentul portughez, vorbind despre experienţa Portugaliei în implementarea ghidurilor de practică pentru osteoporoză. „Reducerea costurilor în Portugalia s-a realizat şi prin crearea unui sistem de monitorizare a plângerilor pacienţilor şi a notificării în ceea ce priveşte efectele adverse ale tratamentului şi a unui sistem de supraveghere a infecţiilor nozocomiale. De asemenea, programul naţional de acreditare în domeniul medical a creat o competiţie sănătoasă între spitale”, a mai explicat Leite. Îmbunătaţirea indicatorilor de sănătate, precum şi asigurarea unor costuri compatibile cu taxele colectate reprezintă obiectivele sistemului de sănătate.
Spitale trebuie să îşi inoveze sistemul de business
„Sănătatea se face pentru bani, pe care îi câştigi şi îi pierzi în timpul procesului medical”, a spus Horia Cristian, Secretar în cadrul Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, afirmând că modelele de business din sistemul sanitar trebuie schimbate. „Spitalul este foarte bun pentru medicina acută, dar este funcţional în condiţiile actuale? Cheltuielile indirecte sunt ridicate – timpul în care nu se lucrează cu pacientul este foarte mare. Facem de toate pentru toţi, iar acest model ar trebui fracţionat în mai multe modele de business: în furnizori de servicii medicale şi în furnizori de valoare adăugată”, a explicat Cristian. Guvernul trebuie să subvenţioneze crearea unei noi organizări, să se asigure că toţi cetăţenii au dreptul la servicii medicale şi să stimuleze libera concurenţă, a mai adăugat acesta.
Companiile din România nu au o cultură a investiţiei în cercetare-dezvoltare
În România, nu există o cultură pentru investiţia în cercetare şi dezvoltare printre agenţii economici, deşi alocând bani pentru cercetare se creează un avantaj competitiv, a spus europarlamentarul Petru Luhan în cadrul prezentării sale, menţionând că 446 milioane de euro sunt alocaţi pentru cercetare în perioada 2014-2020 la nivel european.
Creşterea calităţii în domeniul sănătăţii reprezintă o prioritate UE în condiţiile în care sistemele medicale reprezintă 10% din PIB-ul Uniunii Europene, iar unu din zece angajaţi lucrează în acest domeniu. UE priveşte sănătatea ca pe un business care să contribuie la PIB, la competitivitate, a explicat Petru Luhan. „Până în 2020, va exista un deficit de un milion de lucrători în sistemul sanitar, iar 15% din asistenţa necesară nu va fi acoperită. Sistemele de sănătate nu sunt corelate cu piaţa forţei de muncă. Există o foame de medici în Germania, Franţa, Olanda”, a afirmat Petru Luhan.
Stiloul medicului, cel mai scump instrument din spital
Cel mai scump echipament dintr-un spital este stiloul medicului, a spus Peter Donnelly, fost Director de Costuri şi Clasificare în Ministerul britanic al Sănătăţii, fost Director Financiar – North West London Strategic Health Authority, Marea Britanie, explicând că trebuie să existe o comunicare fluentă între medici şi departamentul financiar pentru eficientizare. Variaţia la nivelul practicii clinice este cea care influenţează costul şi calitatea îngrijirii, iar aceste diferenţe şi identificarea consumului inutil trebuie identificate şi prezentate astfel încât clinicienii să înţeleagă motivaţia eficientizării.
Rino Coladangelo, consultant medical pentru industria farmaceutică (Marea Britanie), a subliniat că aprobările EMA şi FDA reprezintă autorizarea eficienţei, nu şi a cost-eficienţei. „Cel mai important pas înainte este introducerea unei metode de evaluare a cost-eficienţei. În România este necesară o asemenea analiză, a fost făcută deja în alte state, poate fi preluată, şi concluzia e că putem reduce costurile prin utilizarea genericelor şi încurajarea producătorilor locali”, a punctat Coladangelo. El a precizat că jumătate din bugetul pentru compensate din Marea Britanie se cheltuie pentru 200 de medicamente.
Comunicarea cu medicii şi managementul pacienţilor influenţează percepţia asupra calităţii îngrijirii
Rezultatele medicale la nivelul spitalelor depind foarte mult de pregătirea medicilor şi de nivelul tehnic al echipamentelor, însă în momentul în care pacienţii fac alegerea de a fi trataţi la un anumit spital, cel mai mult contează percepţia lor asupra îngrijirii, iar acest aspect este influenţat de factori precum comunicarea cu medicul şi personalul medical, de promptitudinea personalului, de managementul durerii şi al fluxurilor de pacienţi, şi nu se suprapune peste opinia medicilor despre calitate, a spus Sergiu Neguţ, director SVP Consult. „Sunt foarte importante monitorizarea satisfacţiei, ajustarea proceselor în funcţie de feedback, creşterea capacităţii de reacţie prin managementul excepţiilor şi al reclamaţiilor”, a explicat Neguţ.
Dr. Ioana Bianchi, Consilier al Preşedintelui CNAS, a oferit exemplul Echelle Nationale des Couts din Franţa în ceea ce priveşte standardele de cost ale serviciilor medicale prin intermediul DRG.
„Stabilirea tarifelor DRG este o decizie strategică şi politică. Criza impune şi în Franţa luarea de măsuri pentru economisirea bugetului prin înlocuirea medicamentelor inovatoare cu cele generice în farmacii sau prin monitorizarea prescripţiei. S-a calculat că astfel s-ar putea realiza economii de 670 de milioane de euro. De la începutul alocării bugetare care se situează la 171 de miliarde de euro, se pun deoparte fonduri de urgenţă de 540 de milioane de euro”, a spus Ioana Bianchi.
Două treimi dintre pacienţii români sunt obligaţi la coplata medicamentelor de pe reţetele prescrise de medicii de familie, iar unu din cinci români nu merg la consultaţie pentru că ştiu că nu au bani să plătească medicamentele sau să se deplaseze până la cabinet, arată rezultatele studiului „Evaluarea structurii şi furnizării asistenţei primare în România”, prezentat de Dr. Dana Fărcăşanu, Preşedinte Executiv, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate.
Industria de cercetare-dezvoltare din domeniul farmaceutic este al cincilea cel mai mare sector industrial din Europa, oferind locuri de muncă pentru peste 117.000 de persoane (635.000 per total în industria farmaceutică) a subliniat Makis Papataxiarchis, managing director Janssen România.
Acesta a adăugat că în cercetare-dezvoltare în domeniul farmaceutic se investesc 26 de miliarde de euro, acesta fiind segmentul care aduce cea mai mare contribuţie la bilanţul comercial al Europei dintre industriile high-tech. „Europa ar trebui să se concentreze mai mult pe valoare, nu pe costuri şi pe asigurarea accesului pacienţilor la tratament cât mai devreme. Evaluarea medicamentelor inovative ar trebui să se realizeze cu scopul de a obţine o stare de sănătate mai bună, nu cu scopul de a reduce accesul sau de a-l întârzia; de asemenea, ar trebui puse în practică soluţii pentru ineficienţele de la nivelul lanţurilor de distribuţie şi aprovizionare”, a menţionat directorul Janssen România.
Iulian Petre, director executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, a vorbit despre situaţia aprovizionării cu medicamente pentru aceşti pacienţi, subliniind că discontinuităţile de finanţare şi bugetarea insuficientă a programului – pentru care au fost alocaţi 200 milioane lei faţă de 270 milioane lei necesari – determină până la urmă costuri mai mari, pentru că pacienţii trebuie să îşi schimbe schemele de tratament cu unele mai noi, mai sofisticate şi, implicit, mai scumpe.
Soluţiile propuse vizează revenirea la achiziţia centralizată şi negocierea directă cu producătorii, bugetare adecvată şi la timp, combaterea exporturilor paralele, responsabilitate în prevenirea întreruperilor de tratament.
Dr. Rosella Hermens, Senior researcher pentru Scientific Institute for Quality of Health Care (IQ Healthcare), Radboud University Nijmegen Medical Center, Olanda, a susţinut o prezentare despre instrumentele necesare pentru măsurarea calităţii îngrijirii pacienţilor cu cancer. Existenţa unor indicatori valizi şi bine documentaţi pentru măsurarea performanţei medicale este foarte importantă, deşi rezultatul depinde nu doar de calitatea serviciilor medicale, ci şi de severitatea afecţiunii pacientului şi de comorbidităţile sale, a explicat Dr. Hermens.
Dr. Mihaela Bucurenci, Consultant în cadrul Centrului Naţional de Studii pentru Medicina Familiei, a vorbit despre calitate şi costuri în medicina primară, afirmând că densitatea serviciilor medicale specializate influenţează solicitările din partea pacienţilor. „Cu cât sunt mai puţini medici de familie şi mai mulţi specialişti, cu atât medicii specialişti vor fi mai solicitaţi”, a afirmat aceasta.
Una din patru zile de spitalizare nu e necesară
Potrivit studiilor, una din patru zile de spitalizare nu este necesară şi două din cinci medicamente prescrise nu sunt necesare pacienţilor, chiar şi în ţările dezvoltate, a afirmat Dr. Mircea Olteanu, preşedintele Asociaţiei Spitalelor din România. „Accentul trebuie să se modifice de la sistemul centrat pe medic la sistemul centrat pe pacient, devenind astfel un sistem proactiv. Primul pas în îmbunătăţirea calităţii este măsurarea ei, iar în România nu avem astfel de măsurători, deşi există o adevărată industrie de sisteme de măsurare. În al doilea rând, în niciun spital nu se cunosc costurile. Ele sunt plătite după cum dictează CNAS, care nu are un cost mediu pe ţară al serviciilor oferite”, a spus dr. Mircea Olteanu.
Anne Eden, CEO pentru Buckinghamshire Healthcare NHS Trust, Marea Britanie, a vorbit despre aspectele practice ale costului calităţii, afirmând că transformările au nevoie de timp şi de generaţii pentru a se ajunge la rezultate, recunoscând totodată că este posibil ca peste câţiva ani să nu mai fie necesare atât de multe spitale, în condiţiile în care anumite tipuri de îngrijiri se vor face la domiciliu.