Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Criterii de diagnostic şi principii de tratament în dermatita atopică

    Criterii de diagnostic şi principii de tratament în dermatita atopică

    0
    By Redactia Medica Academica on April 23, 2010 2010, Excelenta medicala

    Dr. Roxana Bumbăcea, medic primar în alergologie şi imunologie clinică

    Dermatita atopică (DA) este o formă specială de eczemă cronică, cu evoluţie ondulantă, ce debutează mai ales în primul an de viaţă, având localizări şi aspecte clinice variate, în funcţie de vârsta subiectului afectat şi de stadiul evolutiv al bolii. DA este cea mai frecventă afecţiune cutanată a sugarului şi a copilului mic, fiind, alături de alergia alimentară, una dintre primele manifestări ale “marşului atopic”.

    Importanţa acestei afecţiuni rezidă în cifrele mari de prevalenţă, în condiţiile în care 10-15% dintre copiii cu vârste mai mici de cinci ani sunt afectaţi, 50% dintre cazuri fiind diagnosticate sub vârsta de un an. Manifestările clinice pot persista şi după pubertate la peste 60% dintre copiii afectaţi, iar la aproximativ 20% dintre aceştia şi în viaţa de adult. Există şi forme cu debut tardiv, conturarea elementelor clinice diagnostice realizându‑se după vârsta de 18 ani.

    În general, prognosticul cel mai bun este rezervat formelor clinice cu debut precoce. Modul de transmisie familială al DA nu este cunoscut. Sunt implicate variate gene candidate pentru astm şi pentru alte boli alergice, incluzând cromozomul 5q 31-33 ce conţine genele citokinelor (IL-3, IL-4,  IL‑5, Il-13, GM-CSF) ce reglează nivele de IgE şi eozinofile (markeri asimilaţi statusului de atopie).

    În pofida cercetărilor ştiinţifice în domeniu, etiopatogenia DA nu este complet elucidată. Se consideră că DA apare pe fondul interconexiunilor dintre factorii genetici, imunologici, de mediu şi farmacologici, ce conturează cele două anomalii caracteristice DA: modificarea permeabilităţii barierei cutanate şi răspunsul imunologic anormal pe calea TH2.

    Baza imunologică a DA este susţinută prin asocierea imunodeficienţelor primare ale limfocitului T cu nivele serice ridicate ale Ige şi cu leziuni cutanate tip eczemă (induse prin tipul IV de hipersensibilitatetardivă, prin activarea limfocitelor T).

    Majoritatea pacienţilor cu DA au eozinofilie periferică şi nivele serice ridicate de IgE; de fapt, ce le mai ridicate nivele serice de IgE se întâlnesc în DA deşi nu se cunoaşte exact rolul lor în inducţia leziunilor cutanate. Deşi IgE sunt mult crescute, mecanismul de hipersensibilizare de tip I nu explică producerea leziunilor întâlnite în DA. Complexitatea imunopatogenică a bolii a impus denumirea actuală a DA ca sindromul eczema/dermatita atopică, denumire ce reflectă posibilitatea evolutivă sub cel puţin două forme diferite ca imunopatogeneză: DA extrinsecă (70‑85% din cazuri) şi DA intrinsecă, definite în funcţie de prezenţa sau nu a nivelelor ridicate asociate de IgE.

    Rolul alergiei în patogeneza şi modularea evoluţiei dermatitei atopice este necontestat, deşi nu încă în totalitate clarificat. O mare parte din pacienţii DA prezintă exacerbări ale eczemei secundar contactului şi inhalării de alergene aeropurtate sau ingestiei de alergene alimentare, şi ameliorări după evitarea contactului cu acestea. Atât în DAIgE mediată cât şi în cea non-IgE mediată, un rol patogenic important este atribuibil superantigenelor microbiene (Staphilococcus aureus) sau virale (virus herpes simplex) şi fungice (Malassezia furfur, Candida albicans), dar şi autoantigenelor rezultate din creşterea autoreactivităţii odată cu progresia bolii.

    […]

    Tabelul 1.iterii diagnostice Hanifin şi Rajka ale DA

    A. Criterii majore (trei sunt necesare)

    • Prurit

    • Morfologie şi distribuţie tipică a leziunilor

    • Modalitate evolutivă cronică sau cu recăderi

    • Istoric personal/ familial de atopie

    B. Criterii minore (trei sunt necesare)

    •  Debut precoce

    •  Reactivitate cutanată de tip I

    •  Nivele ridicate de IgE totale

    • Xeroză

    • Ihtioză

    • Keratosis pilar

    • Dermatita  mâinii şi piciorului

    • Dermatita pleoapelor

    • Dermatita numulară

    • Pitiriasis albă

    • Dermatita mamelonului şi areolei mamare

    • Dermatita cronică genitală

    • Hiperlinearitate palmară

    • Dermatita atopică foliculară

    • Cheilite

    • Conjunctivite recurente

    • Pigmentare periorbitară

    • Pliuri infraorbitare Dennie-Morgan

    • Susceptibilitate la  infecţii cutanate

    • Dermografism alb şi albire întârziată

    • Cataractă  subcapsulară  anterioară

    • Keratoconus

    • Intoleranţă la lână/ solvenţi graşi

    • Intoleranţe alimentare

    • Agravarea emoţională a leziunilor

    Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    Dislipidemia și Bolile Cardiovasculare

    Dermatita atopică afectează unul din cinci copii

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.