Criza financiară a afectat mai mult vânzarea OTC-urilor pe piaţa românească

0

Interviu cu Petru Crăciun, director general al companiei de studii și analiză a pieţei farmaceutice CEGEDIM România

În 2010 se estimează o scădere a pieţei farmaceutice din România cuprinsă între 5 şi 10%.
Situaţia este generată şi de criza financiară care bântuie toate sistemele de sănătate. La nivel internaţional, experţii discută nevoia de a optimiza cheltuielile în domeniul medicamentelor.

– Cum s-a modicat volumul vânzărilor de medicamente anul acesta faţă de anul trecut?

În ceea ce privește volumul, piaţa de medicamente a început să scadă uşor din 2008 (-2,3% faţă de 2007) ca urmare a problemelor legate, atunci, de rămânerea în urmă a preţurilor medicamentelor faţă de realităţile economice (cursul de schimb). În 2009, după primele nouă luni, scăderea faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008 este însă de -10,5% (-10,4% pe farmacii, dintre care -6,1% pe rețetă (medicamente pe bază de prescripţie), -17,9 pe OTC, iar -12,2% pe spitale). Din păcate, în contextul actual, datorită prelungirii excesive și retroactive a termenelor de plată, până la sfârşitul anului sunt şanse mari ca minusurile să fie şi mai dramatice.

p_58_59_OHC_1

– Care este proporţia între consumul de compensate și OTC-
-urile din farmacii, în raport cu cel al medicamentelor eliberate prin farmaciile spitalelor?

În „topul” eliberarării medicamentelor, farmaciile conduc detaşat, asigurând 93,4% din volum şi 88,0% din valoare faţă de spitale, care adaugă doar un 6,6% din volum şi un 12% din valoare; un indicator cu grad mai mare de specificitate este exprimarea în zile de tratament care, deşi are limitele lui de aplicare, plasează farmaciile la un procent de 96,7% din ponderea pieţei totale. Aceste cifre arată deja că spitalele au neajunsuri majore în asistența cu medicamente.

Medicamentele din farmacii sunt grupate astfel: medicamentele pe bază de prescripție (Rx) reprezintă 62,6% din volum, 82,0% din zilele de tratament şi 72,5% din valoarea pieței totale. OTC-urile constituie 30,8% din volum, 14,6% din zilele de tratament şi 15,5% din valoarea pieţei totale. În interiorul segmentului de Rx, procentul acoperit de sistemul public prin compensare şi gratuitate a variat, în ultimii ani, între 50% şi 65%, un procent mult inferior mediei europene (80%).

– În România, 80% din medicamente provin din import şi, de asemenea, cea mai mare pondere în vânzare o au medicamentele pe bază de prescripţie. De asemenea, scăderea valorii contribuţiilor la sănătate şi a numărului de contribuabili este o problemă. În acest context, s-a înregistrat o reducere a vânzărilor medicamentelor importate ?

Lucrurile sunt ceva mai nuanţate decât s-ar putea deduce din substratul întrebării dumneavoastră. Faptul că ponderea cea mai mare în vânzări o au medicamentele pe baza de prescripţie, deoarece ele se administrează în afecţiuni mai serioase (uneori foarte grave), al căror tratament este rareori opţional. Faptul că majoritatea medicamentelor vin din import este generată atât de gradul ridicat de globalizare a acestei industrii, cât şi de lipsa unei strategii naţionale de încurajare a producţiei locale şi a exportului de medicamente din partea României.

Măsurile de limitare (puţin justificate) a consumului de medicamente în România, în situaţia în care suntem pe penultimul loc în UE la utilizarea de medicamente per capita a afectat atât vânzarile de medicamente produse local, cât şi pe cele de import. Deşi, în mod normal, ne-am fi putut aştepta să fie mai afectate medicamentele din import, în realitate producatorii locali au fost cei care au avut de suferit, dependența lor de piața locală fiind mai ridicată.

– Ce măsuri anticriză consideraţi că se vor institui, la nivel international, pentru protejarea industriei pharma, mai ales pentru medicamentele originale? p_58_59_OHC_2

Industria farmaceutică nu prea are motive să se aștepte la protecție pe plan internaţional, cu alte cuvinte cel mai important este cât de bine o să reuşească să se protejeze singură. Pe de o parte, este o industrie suficient de competitivă ca să facă faţă unor provocări oricât de puternice, care ar pune la grea încercare alte industrii.

Pe de altă parte, nu a acordat până acum atenţia corespunzătoare comunicării importanţei sociale pe care o are în mod real şi nu a comunicat eficient cu beneficiarii ei de pe toate palierele, aşa încât o mare parte a opiniei publice (inclusiv mass-media) trăieşte cu impresia falsă că industria farmaceutică poate rezolva aproape orice problemă. Pe plan internaţional, în special în pieţele dezvoltate (Statele Unite şi Europa de Vest), se discută aprins posibilitatea de-a optimiza cheltuielile de sănătate (inclusiv cele cu medicamente).

Dezbaterile se poartă între nevoia de-a folosi mai frecvent genericele pentru optimizarea costurilor sau cea de-a proteja potenţialul de cercetare şi de inovaţie intrinsec al medicamentelor, la fel ca și posibilitățile industriei originale pentru a putea rezolva problemele încă nerezolvate și problemele care vor mai apărea în viitor. Rezultatul, fără a fi cert, s-ar traduce printr-un echilibru dinamic al celor doua laturi aparent contradictorii. La noi această discuţie, practic, nu are loc la nivelul la care ar trebui să se desfășoare.

Personal, nu pot decât să adaug că, în judecarea corectă a unei situaţii trebuie plecat de la bazele obiective ale acesteia, iar în domeniul medicamentelor are loc o evoluţie oarecum convergentă între estul şi vestul Europei, în sensul în care ei au plecat de la o piaţă preponderent originală, iar noi de la niște pieţe preponderent generice, așa încât aplicarea mot-à-mot a unor discuţii sau măsuri nu corespunde realităţilor profunde ale celor două părţi ale continentului european.

Ca profesionist, nu pot decât să‑mi reafirm credinţa că fiecare segment al industriei îşi are rolul său bine delimitat: industria de OTC-uri contribuie la ridicarea calităţi vieţii prin utilizarea frecventă a unor produse (pe baza educării pacienţilor, a rolului de consultant al farmacistului şi, uneori, al medicului de familie), economisind un număr important de solicitări pentru sistemele de sănătate; industria generică asigură produse de calitate unui număr mare de pacienţi suferinzi la un cost economic pentru populaţie şi pentru sistemele de sănătate; industria inovatoare contribuie la rezolvarea unor probleme complexe de sănătate, prezente şi viitoare, pentru care mobilizează resurse enorme. Cât de bine vom reuși noi să utilizam aceste argumente ale industriei, rămâne de văzut.

Criza financiară a afectat vânzarea de medicamente?
Ce previziuni aveţi pentru vânzările de medicamente în 2010?


Influenţa crizei asupra vânzărilor de medicamente s-a făcut simţită direct mai mult pe segmentul OTC-urilor, care înregistrează şi cea mai mare pierdere în volum, din cauza reducerii puterii de cumpărare a românilor. Din păcate, scăderea din grupa de medicamente pe baza de prescripţie, din farmacii şi a celor din spitale, a fost determinată, în primul rând, de o politică ostilă a autorităţilor faţa de companiile farmaceutice, adaugată peste o gestionare şi o finanţare extrem de discutabile ale sănătăţii, în general, şi a medicamentelor, în particular.

Pentru 2010 este destul de greu să faci previziuni în contextul actual, extrem (şi nenatural) de volatil. Totuşi, două lucruri sunt foarte sigure: primul este faptul că românii au nevoi mari de medicamente, şi asta înseamnă că piaţa farmaceutică va rezista rezonabil; al doilea este faptul că, în mod evident din dificultăţile actuale nu vom ieşi prea uşor, iar asta înseamnă că şi cei care au nevoie de medicamente şi cei care au posibilitatea de a servi piaţa românească cu medicamente nu vor avea în perioada următoare o viaţă prea uşoară. Una peste alta, estimăm că, în 2010, piaţa farmaceutică va scădea (în euro) între -5% şi -10%, cifra depinzând şi de rezultatele cu care se va închide anul 2009.

About Author

Medica Academica

Leave A Reply