Cseke Attila, ministrul Sănătăţii: Sănătatea ar trebui să aibă program distinct de fonduri structurale

0

Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, a declarat că, din acest an, va impune anumite măsuri de eficientizare a banilor publici din sistemul sanitar. Printre priorităţile ministrului Sănătăţii pe 2010 se numără descentralizarea spitalelor, clasificarea lor, dar şi repartiţia pe post a rezidenţilor.

Cseke Attila s-a născut pe 9 iunie 1973, în judeţul Bihor. De profesie jurist, și-a început cariera politică în 1997, ca membru UDMR, iar între iunie 2004 şi ianurie 2005 se regăseşte în funcţia de consilier municipal în cadrul Consiliului Local al Municipiului Oradea, ca secretar al Comisiei Juridice. De asemenea, în 2004, este membru supleant în cadrul Comitetului de Monitorizare al Programului de Cooperare Transfrontalieră România- Ungaria 2004-2006, iar în luna octombrie al aceluiaşi an este ales preşedinte al Consiliului de Coordonare al Tineretului Maghiar din judeţul Bihor. Cseke Attila a declarat, în exclusivitate pentru Revista Medica Academica, că acceptarea funcţiei de ministru al Sănătăţii reprezintă o adevărată „provocare”.

– Domnule ministru, la cât se ridică suma alocată pentru acest an Sănătăţii şi care sunt priorităţile Ministerului Sănătăţii pe 2010 ?

ministru1– Bugetul Sănătăţii este 3,6% din PIB, sumă aflată la nivelul anului 2009, cu o singură menţiune: au rămas datorii acumulate din 2009 ce trebuie plătite din acest buget. Suma alocată este, din păcate, destul de redusă faţă de necesităţile sistemului. Cred că trebuie făcute două lucruri în 2010: va trebui să luăm măsuri prin care să eficientizăm folosirea banului public în sistemul sanitar și, de asemenea, vom încerca să atragem şi alte surse suplimentare sau complementare la buget. Anul acesta este an de criză economică dar, la un moment dat, va trebuie să începem să alocăm sume mult mai importante pentru sistemul sanitar.

– La ce măsuri de eficientizare vă referiţi când vorbiţi de banul public ?

– Sunt situaţii în care se scurg destul de mulţi bani în sistemul sanitar. Vă dau doar un singur exemplu, pe care l-am identificat până acum şi care va fi urmat, în foarte scurt timp, de anumite măsuri, pentru a nu mai fi scurgere în sistem. Există multe situații în care pacienţii sunt trimişi la diverse analize, în aceeaşi localitate, dar examinările au loc în două clădiri sau secţii care, deși, funcţionează în cadrul aceluiaşi spital, au locaţiile la distanțe apreciabile. Transportul se contractează, de obicei, cu serviciul de ambulanţă, fiind perceput un tarif exagerat de mare, modalitate care va fi eliminată.

– Cum vor funcţiona programele naţionale de sănătate în acest an? Vor fi deficienţe în aplicarea lor ?

– Pornim cu un buget doar în fază de proiect, pentru că Legea bugetului nu s‑a publicat încă în Monitorul Oficial. Va trebui să facem o analiză profundă şi să vedem care sunt priorităţile în cadrul acestor programe de sănătate. Vă asigur că le vom păstra pe cele care vor avea cel mai mare impact. Aş dori foarte mult să pornim programul de screening pentru cancerul de col uterin. Suntem pe primul loc în Europa la acest tip de cancer şi am credința că un atare program este mai mult decât binevenit. De exemplu, înfiinţarea registrului naţional de cancer este o necesitate pentru România. Fără  o cunoaştere reală a incidenţei bolii, nici programele de sănătate aferente nu se pot aplica eficient.

În ceea ce priveşte programele de sănătate ar trebui să instituim nişte reguli foarte clare. Sunt necesare o serie de evaluări care să dea rezultate concrete. După un program de sănătate de screening, de prevenţie, ar trebuie să ştim, din punct de vedere cuantificabil, care a fost rezultatul acelui program de sănătate, ca să vedem anul viitor dacă trebuie să-l îmbunătăţim, unde este necesar să facem acest lucru şi ce mai trebuie modificat. Fără acestea, investim în programe de sănătate fără să avem un feed back care să confirme că tot ceea ce am făcut, am făcut bine. Nu mă refer numai la cancer, ci şi la oricare dintre programele de sănătate, care sunt în aceeași situație.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Interviu realizat de Ioana Georgescu, redactor șef

About Author

Medica Academica

Leave A Reply