Cu fiecare minut care trece fără ca unui copil ce suferă de autism să i se pună diagnosticul corect, scade şi puterea specialiştilor de a îndrepta lucrurile mai târziu… Instrumentele Golden
Standard în evaluarea tulburărilor de spectru autist

0

Camelia Ionescu, Junior Data Analyst, D&D Consultants

Considerăm că este timpul ca din multitudinea de informaţii pe care umanitatea le-a strâns despre autism să fie evidenţiat aspectul esenţial: este o tulburare de dezvoltare ce începe să se manifeste înaintea vârstei de trei ani. În majoritatea cazurilor de autism, diagnosticarea la timp a copilului este pasul care face diferenţa, fiind indisolubil legată de atingerea potenţialului maximal de dezvoltare al celui mic. >>>

S

ursele indică faptul că există posibilitatea identificării autismului încă de la un an și jumătate. Odată cu depistarea se creează o strategie de tratament specifică persoanei şi adaptată la resursele familiei. Tratamentul are ca obiectiv principal optimizarea ariilor funcţionale ale copilului şi dezvoltarea premiselor utilizării celor disfuncţionale. În cazul unei persoane diagnosticate cu autism este exclus să vorbim despre vindecare, ceea ce de cele mai multe ori îi descumpăneşte pe părinţi, însă vorbim despre atingerea nivelului său maxim de dezvoltare generală, stabilit în urma realizării profilului său unic de dezvoltare.

La ora actuală se cunoaşte importanţa evaluării şi a diagnosticării timpurii a copiilor pentru gradul de reuşită a intervenţiei. În acest scop au fost create instrumente specifice care să depisteze, evalueze şi să realizeze diagnosticul tulburărilor de spectru autist cât mai devreme şi cât mai aproape de vârsta critică. Orice astfel de instrument trebuie să întrunească o serie de condiţii de calitate pentru a discrimina cu succes între simptome ale autismului şi simptome de altă natură; de multe ori există situaţii în care un diagnostic diferenţial între – spre exemplu – retard şi autism să fie dificil de realizat.

36_37

Procesul de adaptare şi mai ales respectarea standardelor internaţionale în vigoare constituie criteriul fundamental de a departaja instrumentele din punct de vedere calitativ. La nivel mondial există deja un aşa-numit „Golden Standard” în depistarea, evaluarea şi diagnosticarea autismului, format din două dintre cele mai puternice teste din lume ce au fost recunoscute de comunitatea ştiinţifică internaţională ca acte majore de creaţie: ADOS şi ADI-R.

Cele două instrumente se diferenţiază de alte teste din acelaşi domeniu mai ales prin posibilitatea de‑a oferi, ca rezultat final, un diagnostic corect şi valid, şi mai ales minuţios. Dacă teste de tip screening (de exemplu M-Chat, care este un instrument de cercetare şi nu a fost demonstrată utilitatea lui în practică) sunt utile părinţilor pentru a răspunde la întrebarea „Este fiul/fiica mea ok?”, acestea oferă de multe ori rezultate fals pozitive şi nu sunt indicate niciodată pentru formularea unui diagnostic stabil. Screenerele se folosesc pentru identificarea decalajelor în dezvoltare. În acest caz, evaluarea şi diagnosticarea autismului ar trebui realizată doar în urma expertizei standardizate a unui specialist. Când spune expertiză standardizată în autism, orice profesionist ar trebui să se refere la ADOS şi  ADI-R.

Autism Diagnostic Observation Schedule

ADOS sau Autism Diagnostic Observation Schedule, îi are ca autori pe Catherine Lord, Michael Rutter, Pamela DiLavore şi Susan Risi, şi presupune evaluarea semi-structurată a autismului prin intermediul a patru module de administrare. ADOS poat fi utilizat pentru aprecierea oricărei persoane suspectate de autism, pornind atât de la copii care nu vorbesc deloc, până la adulţi care se exprimă verbal fluent. Instrumentul este constituit de aşa manieră încât permite observarea comportamentelor sociale şi de comunicare asociate cu tulburarea pervazivă de dezvoltare.

Durata de administrare a unui modul este cuprinsă între 35 şi 45 de minute. Aplicarea se realizează selectiv prin administrarea unui singur modul persoanei evaluate, în funcţie de nivelul de dezvoltare al limbajului raportat la vârsta sa cronologică. Modulul 1 este utilizat pentru copiii care nu au un limbaj frazal constant, modulul 2 este pentru cei care au un limbaj frazal dar nu sunt fluenţi verbal, modulul 3 este pentru copiii cu limbaj fluent, iar modulul 4 pentru adolescenţii şi adulţii cu limbaj fluent. După alegerea modulului corespunzător se trece la evaluarea propriu-zisă. Aceasta constă în observarea şi înregistrarea în maniera codată ADOS a comportamentelor manifestate de către persoana investigată.

Codurile sunt raportate şi se formulează un diagnostic ce valorifică întregul spectru autist, de la

PDD (Pervasive Developmental Disorder – tulburare persistentă a dezvoltării), PDD-nos (tulburări persistente nespecifice) sau autism atipic. ADOS poate fi aplicat începând de la vârsta de doi ani.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

About Author

Medica Academica

Comments are closed.