Practica medicală impune prezentarea de cazuri! Prezentarea de caz trebuie considerată ca o observaţie ştiinţifică atent documentată şi reprezintă o sursă educaţională şi o resursă pentru cercetare.1
În general, în ştiinţele umaniste, studiile de caz sunt utile “pentru că ne aduc cu picioarele pe pământ şi ne întreţin atenţia, dar nu constituie o bază corespunzătoare pentru generalizări… pot fi însă o metodă preferată de cercetare pentru că sunt epistemologic în armonie cu experienţa cititorului.”2
Acest articol este primul dintr-o serie care doreşte să prezinte diferitele tipuri de prezentări de caz şi stadiile pe care le implică publicarea, lăsând deoparte deocamdată, celelalte tipuri de prezentări de cazuri utilizate zilnic în practica medicală (la vizită, la consultul interclinic, la examen etc). Mă voi referi deci, strict la publicarea unui caz clinic şi pentru început, la motivaţia pentru ca această activitate publicistică să devină o normă de practică. Seria de articole dedicate acestui subiect îşi are debutul într-un atelier de lucru cu tema: „Cum se scrie şi se publică un caz clinic” constituit în cadrul Clinicii Pneumologice a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, în ianuarie 2011 şi ale cărui materiale pot fi consultate pe Internet.3,4 De altfel, un program similar, este disponibil şi în Departamentul de Medicină de Familie al Universităţii San Antonio, Texas, SUA.5
Richard Smith, editorul British Medical Journal care a dezvoltat proiectul ediţiilor internaţionale6 ale acestei prestigioase publicaţii, este aprigul promotor al conceptului de publicare sistematică a cazurilor în medicină (vizionaţi http://www.youtube.com/watch?v=hQ8gy b5NCxw, accesat la 27 febr 2011) şi a susţinut că există trei motive fundamentale ca orice medic să scrie prezentări de cazuri:7
1. Fiecare prezentare de caz, îndeosebi dacă este scrisă în mod adecvat, după o reflecţie şi o cercetare documentată, are valoare indiferent cât de “lumească” (obişnuită) pare; condiţia este să fie etică şi clar scrisă (“orice interacţiune cu pacientul este unică şi fiecare caz oferă o oportunitate de invăţare”7) – vom dezbate acest punct în prezentări viitoare.
2. Publicarea prezentărilor de caz, într-o maniera precisă şi gândită, va crea o uriaşă bază de date ce va putea fi explorată prin motoare de căutare sofisticate şi va permite medicilor şi pacienţilor să găsească cazuri similare.
3. În medicină, este neetic să nu scrii, să nu-ţi oferi reflecţiile în mod public şi vom detalia în viitor acest punct.8
Aşadar, trebuie să folosiţi orice oportunitate să scrieţi o prezentare de caz, încă de la începutul carierei medicale.9 Multe cazuri stau şi vă asteaptă în mintea, pe biroul sau în arhiva colegilor cu mai multă experienţă, dar care nu au entuziasmul necesar prezentării acestora!10
Puteţi folosi BMJ Case Reports sau Journal of Medical Case Reports ca reper de calitate pentru pregătirea cazului dumneavoastră, dar primul pas, esenţial pentru iniţierea acestui demers, este să cereţi consimţământul informat al pacientului şi să vă asiguraţi de protecţia confidenţialităţii informaţiilor referitoare la starea de sănătate a pacienţilor (valabil şi pentru publicarea în mass media şi nu numai în reviste ştiinţifice!). Formularele pentru consimţământul informat al pacienţilor pentru BMJ Case Reports, Journal of Medical Case Reports şi Lancet au fost deja traduse şi validate în limba română în cadrul atelierului de lucru menţionat. De exemplu, pentru BMJ poate fi accesat la adresa: http://group.bmj.com/products/journals/patient-consent-forms/Romanian.pdf. Detalii privind asigurarea protecţiei confidenţialităţii sunt disponibile în referinţele 13 şi 14.
Fără acest prim demers, publicarea unui caz clinic nu poate fi concepută!
Prezentările de caz rămân o resursă importantă pentru învăţământ şi cercetarea medicală, oferind cunoştinţe medicale noi şi observaţii ştiinţifice nedetectabile în alte tipuri de studii clinice. Redactarea prezentărilor de caz trebuie să fie un proces elaborat, riguros şi structurat, având ca fundament ”Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Biomedical Journals”15 şi utilizarea instrucţiunilor pentru autori specifice fiecărei reviste medicale ştiinţifice.
Bibliografie
McCarthy LH, Reilly KE. How to write a case report. Fam Med 2000;32:190-5
Stake RE. The Case StudyMethod in Social Inquiry.Educational Researcher 1978;7:5-8,doi:10.3102/0013189X007002005 (http://education.illinois.edu/CIRCE/Publications/1978_Stake.pdf, (accest la data 07 febr 2011)
http://prezentarecaz.blogspot.com (accesat la data: 07 febr 2011)
http://www.pneumo-iasi.ro (accesat pe 27 febr 2011)
http://familymed.uthscsa.edu/facultydevelopment/elearning/caseReportIntro.htm (accesat la 27 febr 2011)
http://group.bmj.com/group/rights-licensing/translations/international-editions (accesat la 27 febr 2011)
Smith R.Why GPs should write case reports. Br J Gen Pract.2009 ;59(562):383.
Mihaescu T. Ethical responsibilities of readers. Rev Med ChirSoc Med Nat Iasi. 1997; 101(1-2):11-3
Chelvarajah R, Bycroft J. Writing and publishing case reports: the road to success. ActaNeurochir (Wien) 2004; 146: 313-6.
http://www.medicalgeek.com/students-hangout/6863-how-write-case-report.html (accesat la 27 febr 2011)
http://casereports.bmj.com/ (accesat la 27 febr 2011)
http://jmedicalcasereports.com/info/instructions/ (accesat la 27 febr 2011)
Health Insurance Portability and Accountability Act of 1996. Pub. L. 104–191, 110 Stat. 1936 (1996).
http://www.biohealthmatics.com (accesat la 2 febr 2011)
Uniform requirements for manuscripts submitted to biomedical journals. www.icmje.org (accesat la data: 07 febr 2011)