Provocările pieţei româneşti de medicamente rămân legate de accesul limitat la terapiile inovatoare şi de listele de aşteptare din anumite arii terapeutice, pe fondul dezechilibrului dintre plătitorii de asigurări medicale şi consumatorii de servicii, consideră Dan Zamonea, director general al Roche România. În opinia sa, eliberarea unor fonduri prin opţiunea CNAS pentru generice în ariile terapeutice în care acestea există ar trebui să îmbunătăţească accesul la terapiile inovatoare pentru pacienţii în dificultate. Compania elveţiană este al doilea investitor în cercetare-dezvoltare la nivel mondial, din toate domeniile de activitate. >>>
Conform datelor Cegedim, piaţa farmaceutică a crescut cu peste 20% la nouă luni. Cum apreciaţi această creştere ?
Creşterea de peste 20% e discutabilă din punct de vedere al valorii, există o creştere în unităţi, dar de 5%, conform datelor IMS. Evoluţia vânzărilor raportate la numărul de pacienţi este departe de această valoare. Tendinţa a fost de creştere la generice, începând din luna iulie, mai mult la cele branded decât la cele unbranded, însă la nivelul medicamentelor originale a fost chiar o uşoară scădere. Au fost câteva creşteri pe anumite arii terapeutice, dar explicaţiile sunt particulare. Creşterea Roche provine în special din oncologie şi mai ales din portofoliul pe poliartrită reumatoidă. Conform IMS, la 9 luni oncologicele au crescut cu peste 20% pe total piaţă. Poliartrita a crescut cu peste 30%. S-a resimţit impactul noului sistem de compensare întâi pe listele A şi B, ulterior şi pe C1. Toate acestea vor duce la o temperare a creşterii valorice a pieţei, dar din punct de vedere cantitativ e încă greu de apreciat. În ultimul trimestru nu ne aşteptăm la o creştere substanţială, suntem încă în stand by cu preţurile pe lista C2, cu anunţatul sistem cost/volum…
Ce se întâmplă în legătură cu mecanismul cost/volum ?
Am strâns datele, urmează să le prezentăm. Facem o evaluare a produselor de pe lista C1 pentru a cuantifica eficacitatea faţă de sumarul caracteristicilor produselor, faţă de studiile clinice. Este un demers normal, se încearcă treptat introducerea pe piaţa românească a unor ghiduri de bună practică, restricţionarea prescripţiei la sumarul caracteristicilor produsului şi limitarea off label-ului, cu date de eficacitate şi eficienţă.
Cum se va reflecta implementarea acestui mecanism în business ?
E greu de spus. Teoretic ar trebui ca acolo unde eficacitatea este dovedită de practica clinică, chiar la un nivel superior gradului de prescriere actual, accesul la medicamentele respective să crească. Iar acolo unde nu este dovedită să se introducă un mecanism de limitare sau de contribuţie. Chiar dacă modul cum se aplică e nuanţat, clawback şi cost/volum înseamnă până la urmă acelaşi lucru, o contribuţie din partea producătorului la sistemul de sănătate.
Să înţeleg că mizați pe o creştere a acccesibilităţii la produsele Roche ?
Sper! Datorită politicii noastre la nivel global, medicamentele noastre sunt fie inovatoare fie cele mai bune dintr-o clasă, cu beneficii clinice, economice, şi câtă vreme am fost consecvenţi acestei strategii nu avem de ce să fim speriaţi de aceste lucruri. Este posibil ca noul mecanism să fie implementat de la începutul anului viitor.
Cum va evolua businessul Roche în acest an faţă de 2009 ?
Avem o creştere estimată la peste 10%, în lei. Principalele arii terapeutice pe baza cărora avem creşteri sunt poliartrita reumatoidă şi oncologia, parţial, pe alte arii terapeutice avem scădere. Acolo unde avem generice şi competiţia cu genericele a crescut, e normal, vânzările au scăzut.
Anul acesta CNAS a dovedit o optiune fermă pentru generice. Roche activează în zona produselor inovatoare, cum sunteţi afectaţi ?
Noi, având o politică pentru medicamente inovatoare, avem un impact estimat şi bugetat. Teoretic, din acest punct de vedere substituţia generică este benefică, pentru că eliberează nişte fonduri ale sistemului care pot creşte accesul pacienţilor tocmai la moleculele inovatoare.
Care e ponderea diferitelor arii terapeutice în businessul Roche ?
Oncologicele reprezintă în continuare circa 35% din portofoliul nostru, virologia 20%, 20 – 25% anemia şi transplantul, poliartrita este la 7 -8 %, iar diferenţa este reprezentată de celelalte arii terapeutice, osteoporoza, bolile sistemului nervos, ale sistemului cardiovascular.
Ce lansări sau extinderi de indicaţii terapeutice aşteptaţi ?
Avem două produse care aşteaptă lansarea de vreo trei ani, deoarece nu s-a actualizat lista de compensate. Este vorba de o moleculă nou pentru tratamentul anemiei şi o moleculă nouă pentru tratamentul poliatritei reumatoide. Indicaţii noi au fost, mai ales în oncologie, aici pe măsură ce se actualizează Ghidurile terapeutice poate începe şi prescrierea. Avem o nouă indicaţie în cancer gastric, care a fost deja înregistrată, aşteptăm cât de curând lansarea unei noi indicaţii pentru glioblastom, şi undeva spre sfârşitul anului 2011 pentru cancer ovarian. Avem deci două indicaţii pe domenii unde practic nu au mai apărut de 10 ani – mai ales în stadiul metastatic sau metastatic avansat – molecule noi care să aducă beneficii de supravieţuire pacienţilor. Reprezintă un mare impact medical, în business impactul e în funcţie de incidenţa fiecărui cancer, cel ovarian având incidenţă mare. Aşteptăm indicaţia, pentru SUA cred că va ieşi în acest an, iar în Europa va fi înregistrată în cursul anului viitor.
Ce puteţi să ne spuneţi despre investiţiile în zona studiilor clinice ?
Continuăm investițiile în câteva studii clinice de fază 4, chiar şi de fază 3, și avem satisfacția că o serie de investigatori au început să fie căutaţi de agențiile de studii clinice pentru experiența şi calitatea muncii lor, și au devenit chiar lideri de opinie la nivel internațional pe anumite arii terapeutice sau indicații. Suntem bucuroşi că am stimulat afirmarea medicinei românești și recunoașterea ei pe plan internațional. Investiţiile în studii clinice reprezintă cam 10% din cheltuielile noastre locale, directe. Dar există și studiile internaționale, iar Roche este compania numărul doi în lume, din toate domeniile, ca volum al investițiilor în cercetare-dezvoltare. Este un pariu clar cu inovaţia!
Sunt voci care spun că ne permitem să plătim tratamente de ultimă generaţie, când există tratamente mai accesibile .
Din câte știu eu nu există liste de așteptare în alte arii terapeutice, însă există liste de așteptare în oncologie, în hepatită.
Există în oncologie medicamente care nu se găsesc, cum comentaţi ?
Nu există vreun medicament pe care să nu-l aducem, sau pentru care să limităm sau să scădem cantitățile. Ba chiar le-am crescut! Ce se întâmplă mai departe, cu medicamentele, nu este treaba noastră și nu avem cum să controlăm.
Există fenomenul importurilor paralele ?
Noi nu putem să limităm sau să controlăm circulaţia medicamentelor. Primim solicitări de achiziţii de medicamente, dar nu putem controla şi verifica destinaţia acestor produse.
La ce vă aşteptaţi pentru 2011 ?
2011 va fi un an de stagnare sau cu o creștere destul de mică a pieței farma, undeva la 5%. Ne așteptăm ca din 2012 – 2013 să se reia ritmul de creștere al pieţei, pe de-o parte estimez că vor fi mai mulți bani de alocat pentru sănătate, pe de alta poate se vor lua și alte măsuri pentru a crește fondurile publice pentru sănătate, sau a le degreva de alte cheltuieli. În același timp, piaţa de medicamente așteaptă în 2010 – 2011 expirarea patentelor unor medicamente originale cu vânzări substanțiale. În ceea ce ne priveşte nu există riscuri importante, pe termen mediu mai avem niște riscuri, dar avem noi molecule în diferite stadii de cercetare şi dezvoltare.
Cum vedeți evoluţiile din sistemul sanitar? Descentralizarea, se vorbește de reformă …
Educaţia și sănătatea erau ultimele domenii care nu fuseseră atinse de niște reforme structurale majore. În sănătate, pe de o parte din cauza presiunii de a optimiza costurile, și pe de alta a concurenței din privat, cel puțin pe piața serviciilor, lucrurile au început să se miște mai repede.
Ce vă propuneţi pentru anul viitor ?
În oncologie obiectivul ar fi ca toți pacienții care din punct de vedere clinic au nevoie de medicamentele noastre să aibă acces la ele, și, mai mult, ca noile indicații să ajungă la pacienți și ca noile molecule care stau pe lista de așteptare să nu mai aștepte. Ultima dată lista s-a actualizat în iulie 2008. Deja nici nu mai poți spune că sunt molecule noi, au deja trei ani! Dar în momentul când accesul la medicamente mai ieftine creşte, se mai eliberează nişte fonduri cu care poate creşte accesul la terapiile inovatoare. Sigur, discutăm numai de medicamente, e foarte mult de făcut și în partea cealaltă (n.red: a spitalelor), care reprezintă aproape 80% din fonduri.
CNAS la Minister ?
Mi se pare o falsă problemă! Ar trebui să ne gândim unde sunt banii? La Ministerul de Finanţe! Nici la Casă, nici la Minister! Cred că problema ar trebui pusă altfel: de la Ministerul de Finanţe la CNAS, sau la Minister?
Delia Budurcă
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Decembrie 2010
