Despre conceptul de eHealth se vorbește de câțiva ani în România și de 20 de ani este o preocupare majoră a Comisiei Europene. Digital Agenda pentru Europa include acțiuni – parte dintr-o strategie care vizează crearea unor sisteme de sănătate sustenabile și bazate pe suport IT&C. Strategia introduce și conceptul unui pilot, European Innovation Partnership, în domeniul îmbătrânirii sănătoase și active a populației.
Planul de acțiune se va desfășura din 2012 până în 2020 și presupune continuarea sprijinirii statelor membre și a furnizorilor de servicii pentru ca aceștia să poată beneficia de soluții IT&C, în interesul pacienților, al sistemelor de sănătate și al societății în general. Pentru realizarea acestor obiective, la nivelul Uniunii Europene, Comisia va face următoarele demersuri:
1. Creșterea notorietății beneficiilor și oportunităților eHealth în rândul cetățenilor, pacienților și profesioniștilor din sănătate
2. Evidențierea problemelor care împiedică implementarea eHealth
3. Îmbunătățirea contextului legislativ pentru eHealth
4. Sprijinirea inovației și cercetării în eHealth și dezvoltarea unei piețe europene globale și competitive.
Implementarea unei strategii/ viziuni de eHealth la nivel național este o călătorie lungă și complicată. Ca majoritatea călătoriilor, și strategiile de eHealth trebuie să fie bazate pe o viziune care stabilește scopul și ce impact va avea acesta asupra sistemului, pe termen scurt, dar în primul rând pe termen lung.
În România acest drum a început, există voință și viziune, însă cel mai greu pare să fie comunicarea strategiei către utilizatori. De la ziariști la oameni politici, multă lume nu înțelege termenul – ce să mai vorbim de beneficii! Unii cred că această noțiune înseamnă calculatoare, internet și site-uri.
Strategia de comunicare către beneficiari se face prin explicarea clară a viziunii care crește calitatea îngrijirilor, crește sănătatea financiară a organizației, dar și a sistemului, și ajută la îndeplinirea obiectivelor strategice. Această comunicare mai trebuie să conțină și răspunsul la întrebări cum ar fi: cei care utilizează sisteme de eHealth (medici, farmaciști, asistenți, manageri, autorități etc.) dețin resursele materiale și au aptitudinile necesare pentru a gestiona diferite proiecte? Organizația implicată deține o metodologie de implementare clară? Are organizația nevoie de asistență suplimentară?
Călătoria eHealth se realizează cu succes într-o țară dacă sunt urmați niște pași și etape bine definite și gândite, care să nu impună conceptul doar pentru că “așa spun eu”. Chiar dacă nu există experiență în domeniu, profesioniștii români sunt dispuși să asculte și să învețe dacă sunt convinși de beneficiile subiectului în discuție.
Au existat la nivel mondial multe inițiative eHealth însă numai câteva au fost deja implementate cu succes, din cauza fie a unor așteptări exagerate, fie a lipsei planificării și/sau a constrângerilor bugetare.
Studiile pe trendurile din industrie arată că formarea unor comitete reprezentate de departamente multidisciplinare devine prioritate în implementarea initiațivelor de eHealth în cadrul organizațiilor medicale. Acest lucru este mult mai bine organizat în România în cadrul clinicilor și spitalelor private, în care filozofia și binențeles resursele sunt altele.
O astfel de comisie multi-disciplinară ar trebui să lucreze și la nivel de strategie națională, împărțită pe grupe de lucru pe diferite direcții care să furnizeze ghiduri cu resurse necesare și metode de implementare cu succes a viziunii.
Execuția eHealth nu se poate termina niciodată. În permanență ea va trebui reevaluată, adaptată, în contextul modificării strategiei naționale de sănătate, ținând cont în permanență de principalul scop – acela de a avea un impact pozitiv asupra calității îngrijirilor și eficientizării bugetelor. <<<
