Dermatoscopia sau microscopia cu epiluminiscenţă este o tehnică pentru vizualizarea leziunilor cutanate cu obiectiv 10X sau mai mare. >>>
Recenta standardizare a procedurilor de diagnostic stabilite la Consensus Net Meeting on Dermoscopy şi definirea unor noi criterii specifice pentru melanom a condus la creşterea eficacităţii în diagnosticul precoce al melanomului.
Dermoscopia are un raport eficienţă/cost pozitiv şi conduce la scăderea numărului de excizii nenecesare a nevilor, iar urmărirea dermatoscopică permite detectarea precoce a melanomului.
Incidenţa melanomului malign (MM) este în creştere şi în ciuda eforturilor individuale sau publice de educaţie medicală, dermatologii, ca şi alţi specialişti, se confruntă periodic cu forme avansate de MM. Analiza digitală a imaginilor dermatoscopice dă rezultate mai exacte decât analiza digitală a imaginilor clinice. Combinarea examinării clinice şi dermatoscopice au îmbunătăţit precizia diagnosticului de melanom.1,2,3
Indicii cheie de evaluare folosiţi în evaluarea dermatoscopică a leziunilor cutanate pigmentare melanocitare
1. Reţea
Este o structură asemănătoare unei pânze de păianjen, constând din linii maro sau negre şi găuri hipopigmentate formând o configuraţie ca un fagure de miere.
tipică – este o reţea regulată, cu linii şi ochiuri regulate, relativ strâmtă, de culoare brună cu nuanţe de la închis la deschis, de regulă de la centru progresiv către periferie.
atipică – este o reţea neregulată, cu linii de diferite dimensiuni, îngroşate, întrerupte, distruse, cu ochiuri neregulate, mărite, lărgite, distribuite neregulat pe suprafaţa leziunii, cu zone colorate neuniform, cu margini a-brupte la periferie, distribuţie asi-metrică, corespunde unor papile dermice lărgite şi neregulate.
reţea negativă – liniile reţelei sunt mai late şi mai deschise la culoare decât găurile reţelei.
reţea lărgită – este o creştere în lăţime a liniilor reţelei pigmentare a leziunilor melanocitare.
Se regăseşte în 35% dintre melanoamele invazive cu o specificitate de 86%. Este întâlnită frecvent în Lentigo malign. Se corelează histologic cu expansiunea de cuiburi melanocitare la joncţiunea dermoepidermică.
2. Puncte/globule
Structuri maro, negre, gri, albastre, sferice sau ovoide cu diametre variabile (globule≥ 0,1 mm, puncte< 0,1 mm), agregare de pigment în stratul cornos, epiderm, joncţiunea dermo-epidermică sau dermul papilar. Pentru a fi considerate criteriu în melanom trebuie să fie neregulate ca formă, culoare şi dimensiuni în interiorul leziunii.
3. Pete (blotches)
Arii astructurale de orice culoare, ce ocupă mai mult de 10% din leziune. În melanom sunt arii asimetrice distribuite în interiorul leziunii.
4. Striuri (striuri ramificate, “curgere radială” şi pseudopode)
Sunt proiecţii digitiforme la marginea leziunii, răsărind din reţeaua pigmentară sau tumora solidă; reprezintă cuiburi de melanocite la nivel joncţional.
Pentru a fi considerat criteriu de diagnostic în melanom, striurile trebuie să fie neregulate şi distribuite la marginea leziunii.
Morfologic sunt foarte variabile. Au aceeaşi corelare histologică.
Se găsesc în 23% dintre melanoamele invazive şi au o specificitate de 97%.
Pseudopodele nu trebuie să ocupe o poziţie circumferenţială uniformă, ca în nevul Spitz.
5. Văl alb-albastru
văl alb-albastru peste o arie elevată – pigmentare alb-albastră confluentă cu margini neregulate, peste care se suprapune o suprafaţă opacă asemănătoare sticlei pisate.
Histologic reprezintă ortokeratoză, acantoză şi hipergranuloză peste plaje bogate de melanocite melanomice, melanofage dense şi melanină liberă în dermul mijlociu.
regresie – văl alb-albastru peste o arie maculară – pată hipo/depigmentată sau arie cicatriceal-like cu o zonă periferică albastru-gri şi/sau peppering (granule gri-albăstrui); reprezintă melanină liberă în derm sau particule fine de melanină în melanofage, şi îngroşare cu fibroză accentuată în dermul papilar.
6. Depigmentarea cicatriceal-like
Faza cronică a regresiei poate fi văzută ca cicatrice.
Depigmentarea cicatriceal-like este văzută ca arii extensive neregulate, albe, bine definite.
Se întâlneşte în 36% dintre melanoamele invazive şi are o specificitate de 93%.
Depigmentarea cicatriceal-like ar trebui diferenţiată de ariile hipomelanotice găsite în mod obişnuit în leziunile cutanate.
7. Pattern vascular atipic
Structuri vasculare neregulate distribuite de-a lungul unei leziuni date, văzute estompat în ariile de regresie. Pot fi întâlnite variaţii ale pattern-ului vascular atipic:
– vase liniare neregulate, care corespund neovascularizaţiei;
– vase punctiforme, perpendiculare pe suprafaţa cutanată;
– vase polimorfe, vase multiple neregulate în diametru, lungime şi formă, incluzând vase punctiforme, liniare neregulate, în virgulă, ac de păr.
8. Structuri “crisalidă”
Arii în leziune mai albe decât pielea din jurul leziunii, strălucitoare sub lumină polarizată.
9. Culori multiple (5-6 culori)
În melanomul invaziv melanina se găseşte din stratul cornos până în dermul mijlociu. Prezenţa neovascularizaţiei + melanina formează culori multiple.
Pentru a fi un criteriu semnificativ trebuie să fie cinci culori din șase (roşu, maro deschis, maro închis, negru, gri, albastru). Cinci sau şase culori sunt întâlnite în 53% dintre melanoamele invazive, cu o specificitate de 92%.
9. Gestalt
Este un termen din psihologie. Provine din limba germană, unde Gestalt înseamnă „formă, figură, configuraţie”. Termenul a fost importat din filosofia şi psihologia germană şi este uneori folosit în critica literară pentru a desemna structura operei literare, unitatea sa organică. Cuvântul Gestalt e folosit în limba germană modernă pentru a semnifica modul în care un lucru a fost “plasat,” “pus împreună”. Nu există un echivalent perfect în limba română, deşi “formă” ar putea constitui o traducere uzuală. În psihologie sensul cuvântului este adesea exprimat prin sinonimele “pattern” sau “configuraţie”.6, 11, 14, 15
Analiza de Pattern (Gestalt, configuraţie morfologică)
Metodă clasică de evaluare a leziunilor cutanate pigmentare, Analiza de Pattern (AP) a fost stabilită în 1987. În ultimele două decade mai multe modificări au fost efectuate, astfel că AP a devenit cea mai frecventă tehnică folosită de dermatoscopiştii cu experienţă.
Locaţia, concentraţia şi distribuţia unor structuri dermatoscopice ca reţeaua pigmentară, punctele/globulele, striurile, vălul alb-albastru, regresia, hipopigmentarea, petele şi structurile vasculare pot forma pattern-uri globale sau pot forma pattern-uri unice, specifice leziunilor.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Septembrie 2011.
